Directorul regional al Direcţiei Regionale în Construcţii Sud-Vest Oltenia, consilierul judeţean Marcel Marcea, a declarat într-un interviu acordat GdS că Primăria Craiova riscă o amendă de până la 30.000 de lei dacă va emite autorizaţii de construire fără ca oraşul să aibă un Plan Urbanistic General aprobat. Marcea a precizat că este mulţumit de calitatea lucrărilor la proiectele din fonduri europene demarate de primărie.
GdS: Când un oraş nu are PUG, ce consecinţe sunt?
M.M.: Nu se pot emite autorizaţii de construire… din momentul în care nu are PUG.
GdS: Ce se va întâmpla dacă se emit totuşi autorizaţii?
M.M.: Sunt lovite de nulitate.
GdS: Trebuie să le conteste cineva sau sunt lovite de drept de nulitate?
M.M.: Ele trebuie contestate şi propuse de Prefectură pentru anulare.
GdS: Cât durează să faci un PUG?
M.M.: PUG-urile le fac o parte din arhitecţii care sunt autorizaţi pe urbanism, nu fac toţi. Problema PUG-urilor este că multe autorităţi administrative spun că nu au PUG-uri pentru că nu au finanţare, o altă parte au avut tot felul de dispute teritoriale. Se prevalează de legea din ’60.
GdS: Şi de aceea nu s-a făcut un nou PUG la Craiova?
M.M.: Domne’, acum probabil că cineva din primărie trebuia să se ocupe, pentru Craiova cred că nici nu este atât de scump PUG-ul. Să coste de ordinul a câteva miliarde vechi, 15-20. Pentru Craiova nu e o sumă. Părerea mea este că, aţi văzut, există diferendul dintre Cârcea şi Craiova pentru Ford. Există problema diferendului pentru strada Râului cu Podari. Ele trebuie rezolvate. Cred că un stadiu exact îl are în acest moment arhitectul Diaconescu. La un moment dat, li s-a permis de la data expirării, li s-a mai permis o prelungire cu doi ani. Una dintre condiţii a fost să demonstreze că au început discuţiile pentru o nouă contractare a unui nou PUG.
GdS: Cât durează până faci un PUG?
M.M.: El există, problema este că trebuie actualizat. Trebuie stabilite foarte clar delimitările teritoriale. Au existat PUZ-uri prin oraş, au existat modificări, legea s-a schimbat, PUZ-urile se obţin mult mai greu în ultimul timp. Ar dura de ordinul lunilor, dar să ai lucrurile clare, să ai documentaţii, să ai o bază de la care să pleci.
GdS: Deci în Craiova nu se va mai putea construi nimic luni bune… Puteţi amenda primăria pentru că nu are PUG?
M.M.: Da. Amenda este între 5.000 şi 30.000 de lei.
GdS: Cine se face vinovat pentru această situaţie?
M.M.: Primarul.
GdS: Îl veţi amenda?
M.M.: Vom analiza şi vom dispune cele legale.
GdS: Vă e teamă să nu declanşaţi un scandal?
M.M.: Sunt perioade din astea, aşa… destul de încurcate. Chiar şi în vechiul PUG erau tot felul de străpungeri de bulevarde care, la un moment dat, nu ştiu dacă mai sunt de actualitate.
GdS: Este infracţiune să emiţi autorizaţii fără PUG?
M.M.: Nu este prevăzută ca infracţiune în lege. Problema este în felul următor. Mâine vine un om cu un proiect european care vrea autorizaţie, că altfel pierde banii. Ce face el? Poate da în judecată primăria. Primăria trebuie să se mişte.
GdS: Ce se întâmplă în situaţia în care Craiova şi comunele limitrofe au zone comune în PUG-urile lor?
M.M.: Cu foarte puţine excepţii, revendicările vin după anii 2000. Atunci au fost făcute mare parte a PUG-urilor. Când a venit boomul economic cu taxe şi impozite, vezi speţa Işalniţa versus Craiova pentru combinat. Soluţia este un act normativ care să reglementeze aceste probleme. Vă dau exemplu la Cârcea. Pe prima stradă şi a doua a emis autorizaţie Craiova, pe străzile din spate, Cârcea. Sunt situaţii în care oameni care au autorizaţii emise de Craiova trebuie să le reînnoiască la Malu Mare, de exemplu. Tot ce este pe partea dreaptă când te duci către Cârcea, 600 de hectare, este în intravilanul comunei Malu Mare. Am văzut primul român care a ieşit în parlamentul canadian. Primul cuvânt pe care l-a spus a fost: am ajuns aici pentru că am respectat legea. Am avea multe de învăţat din asta.
GdS: Mai construiesc firmele în această perioadă?
M.M.: Este o scădere semnificativă, la jumătate, faţă de creşterea care a fost în 2007-2008. Din 2009 au început să scadă. Dacă înainte îţi venea bloc P+4, acum îţi vine o intrare în legalitate. Sunt construcţii făcute mai demult şi care acum intră în legalitate. În perioada de boom economic au fost tot felul de construcţii, care de care mai ciudate. Acum ele încearcă să intre în legalitate. Legea încă mai permite. Constructorii s-au liniştit acum, este o linişte totală. Cred că, în momentul de faţă, comunele din jurul Craiovei emit autorizaţii cam cât Craiova, în condiţiile în care în municipiu sunt foarte multe branşamente. Anul trecut cred că au fost 1.400 de autorizaţii de construire, din care jumătate sunt branşamente.
GdS: De ce credeţi că migrează construcţiile către marginea Craiovei?
M.M.: Impozitele şi costurile de construcţie sunt mult mai mici. Mai sunt probleme cu regimul terenurilor. Pe un colţ este intravilan şi lângă este extravilan, de exemplu.
GdS: Sunt probleme cu autorizaţiile de construire emise până acum?
M.M.: Să ştiţi că personalul din primărie care se ocupă de autorizaţii este destul de bun faţă de alte primării din ţară. Marea problemă este că nu se mai construieşte, în schimb lumea vine cu tot felul de sesizări. Ştiţi, vecinul a făcut gardul sau mansarda nu ştiu cum. De-a lungul timpului toată lumea a spus: las că merge, mă prinde, mă nu ştiu ce. Vestitele balcoane, de exemplu, unde legea nu a fost respectată. Şi noi dăm amenzi, şi Disciplina în construcţii de la primărie dă. Eu pot să controlez primăriile în privinţa autorizaţiilor, dar baza activităţii noastre este verificarea calităţii lucrărilor. De exemplu, la pasaj, lucrările sunt foarte bune. Lucrarea este foarte grea. Am stat şi m-am gândit. S-ar putea ca acele două pasaje să aibă o utilitate foarte mare la un moment dat. N-am fi nici prima, nici ultima ţară pe unde trece un pasaj la asemenea nivel. Exemplu este Praga, unde pasajul trece tot la acest nivel al blocurilor. La fel pasajul Basarab din Bucureşti, este comparabil.
GdS: Există vreun risc pentru clădirile din jurul pasajului subteran, ţinând cont că se va săpa adânc?
M.M.: Acolo vor fi nişte ziduri de sprijin impozante. Cineva mi-a zis în felul următor: ar săpa pe lateral, ar pune zidurile de sprijin şi apoi ar decoperta pe zona centrală. Soluţii se găsesc. Nu este nici un risc. El utilitate o să aibă. Ah, că o să apară un anumit deranj, că o să reabiliteze şi linia de tramvai… Ideea este să se facă.
GdS: Cum stă Craiova ca firme de construcţii?
M.M.: Rău. La noi vin foarte multe firme din afara oraşului. Primăria ar trebui să fie puţin mai dibace, să ia în calcul cât de util este ceea ce face. Vă dau exemplu Camera de Comerţ. Nu merge ceea ce a construit. (Centrul expoziţional – n.r.).
GdS: Cum vi se pare calitatea lucrărilor de pe străzi?
M.M.: Majoritatea lucrărilor gen pasaj, Centrul expoziţional, drumuri naţionale, pe programul operaţional, se fac mult mai bine decât lucrările din bugetul primăriei. În mod normal, nu au voie să se strice. Tot ce se construieşte pe oraşe şi pe localităţi rurale, exceptând P+M sau P+1, nu sunt supuse controlului calităţii. Restul se controlează. Noi nu respectăm legea pentru că aşa ne-am obişnuit. Nici autorităţile nu pun presiune şi legea este făcută pentru nişte nemţi cinstiţi. Am vreo trei monumente ale căror hârtii le-am dat la Parchet, de exemplu. Unul pe Eugeniu Carada, unde nişte domni au pus termopane, unul la Casa Armatei şi altul la Centrul Creaţiei Populare, unde la fel, s-a montat termopan pe clădire monument istoric. Aici este infracţiune. Legea ar trebui să o respecţi în primul rând pentru siguranţa ta.
GdS: Furnizorii de utilităţi sparg de multe ori străzi proaspăt reabilitate, fără să le aducă la starea iniţială.
M.M.: Primăria le dă autorizaţie de spargere, carosabilul bineînţeles că nu se reface la aceeaşi calitate. Cea mai mare problemă a fost aici relocarea utilităţilor, pentru că nu ştia nimeni pe unde are firele. Acum le-au mai descoperit, au mai tăiat câte un fir. Iar astea se întorc împotriva noastră. Sunt cheltuieli. Acum tot ce înseamnă cabluri trebuie să fie în subteran. Asta înseamnă iar spargeri. Nu ştiu cât la sută din reţeaua cu apă este reabilitată şi, la un moment dat, o să faci Tineretului şi Olteniei şi pe urmă o să ajungi la concluzia că reţelele trebuie reabilitate.
GdS: Care ar fi soluţia?
M.M.: Parcul Poporului a fost făcut în doi ani. Romanescu a fost un vizionar. Parcul este neschimbat de o sută de ani. Trebuie să-ţi mai vezi un pic priorităţile. Problema este că, dacă reabilitezi alimentarea cu apă şi infrastructura subterană, o să te voteze ceva lume, dar nu foarte multă, pentru că nu se vede. Dacă reabilitezi infrastructura rutieră, cum a fost cea de la parc, se vede. Constructorul poate fi sancţionat.
GdS: Aţi sancţionat pe cineva?
M.M.: Cred că nu.
GdS: Dar, tehnic, strada poate fi adusă la acelaşi nivel calitativ?
M.M.: Mai există şi soluţii moderne de foraje subterane care nu sunt foarte scumpe. În loc să spargi strada, faci două găuri în lateral, vii şi forezi orizontal pe sub stradă. E ceva mai scump, dar nu spargei strada. Primăria ar putea obliga firmele să procedeze aşa.
GdS: S-a tot vorbit de Delta ACM 93 că ar câştiga pe bandă rulantă contractele…
M.M.: Să ştiţi că ei au ridicat destul de mult standardele în domeniul drumurilor, cel puţin la zona noastră. Nu lucrează rău deloc.
GdS: Rocada vă place?
M.M.: Să vedem cum se va comporta în timp. Momentan, rezistă.
GdS: Centura de Nord?
M.M.: Scump. Sunt unele preţurile cu care lucrează Drumurile Naţionale, altele cele ale primăriilor. Eu am o singură problemă din punct de vedere tehnic, pe DN 6, de exemplu. De la kilometrul 220 până la 222 sunt patru benzi. Problema este la trecerea de la două la patru benzi. Acolo se trece destul de brusc, este coroborată şi cu o ieşire din parcare. La kilometrul 220, cele patru benzi dau în două. Eu vedeam acolo un sens giratoriu pentru că este intrarea în Craiova, aşa cum este în Timişoara
GdS: Cum vi se pare disputa dintre Radu Berceanu şi Antonie Solomon?
M.M.: Fiecare trebuie să meargă pe drumul lui.
GdS: De ce nu l-aţi dat pe Solomon afară mai devreme?
M.M.: Omul spune mai multe. Rămăsese membru simplu. Noi am încercat să fim concilianţi, să nu producem tot felul de perturbări. Normal, domnul Solomon nu mai trebuia să candideze. A făcut deja două mandate.
GdS: Dacă îl vrea poporul…
M.M.: Domn’e, poporului trebuie să îi şi faci ce i-ai promis. Prin câte a trecut dumnealui, trebuia să-şi regăsească puţin liniştea. Vine un moment în viaţă când… îi va fi mult mai greu de acum încolo cu politica. Eu cred că va regreta clipa când va candida, cu tot felul de întâmplări, evenimente prin care a trecut. Tot timpul îți va aduce lumea aminte şi îţi creează un disconfort.
GdS: Cum vi se pare venirea lui Florentin Gust la PDL?
M.M.: Apreciez mult acest lucru. El ştie mult mai bine ce se petrece dincolo. Aceste adevăruri s-ar putea să conteze. Este la o vârstă la care poate să spună multe în politică. El a câştigat alegerile în 2008 în colegiul unde nu ne-am aşteptat niciodată că o să pierdem.
GdS: Despre PDL se spune acum, aşa cum se spunea şi despre PSD mai de mult respectând cromatica, că este ciuma portocalie…
M.M.: Cred că vor veni anumite momente când anumiţi oameni or să-l plângă pe Traian Băsescu.
GdS: Acum vorbiţi ca Antonie Solomon…
M.M.: Trebuie să-ţi asumi momentele, cu bune, cu rele.
GdS: Dar nu vorbeam de Traian Băsescu, ci de PDL.
M.M.: Şi eu la fel vă spuneam. În Mexic, un partid a fost la putere 47 de ani, un altul 47 de ani în opoziţie. Şansele se joacă.
GdS: Sunteţi mulţumit de activitatea consilierilor din consiliul judeţean?
M.M.: Noi în mod normal trebuia să ne legăm de mult mai multe lucruri.
GdS: Şi ce vă ţine?
M.M.: Clasa politică cred că are o doză de superficialitate, trebuie să recunoaştem. Poate şi noi avem partea noastră de vină, oricât am strigat noi, poate zicem că ei au oricum majoritate în consiliu.
