1.700 de doljeni nu-şi pot recupera proprietăţile pentru că guvernul nu vrea să renunţe la 1.000 de hectare care hrănesc un sfert din puşcăriaşii României
Peste 1.700 de doljeni nu pot să-şi redobândească proprietăţile din cauză că terenurile lor sunt ocupate de puşcăriaşi. Comisia judeţeană de fond funciar din Dolj a validat dreptul de proprietate pentru 818 hectare de teren, de care ar urma să beneficieze locuitorii din Coşoveni, Malu Mare şi Ghindeni, însă foştii proprietari nu pot intra în posesia pământurilor din cauză că administraţiile locale nu dispun de aceste suprafeţe.
Injustiţia Justiţiei
Prefectura Dolj şi primăriile au făcut demersuri către Ministerul Justiţiei pentru cedarea unor suprafeţe din domeniul public al statului, administrate în prezent de Penitenciarul Pelendava, însă fără nici un rezultat. „Sunt indignat, pentru că au trecut şase ani de la promulgarea Legii nr. 247/2005. Am făcut nenumărate demersuri, dar nu ni s-a aprobat nimic“, spune Alexandru Dicu, primarul localităţii Malu Mare. 562 de persoane din localitate revendică circa 270 de hectare de teren, dar nu pot fi puse în posesie. Cea mai mare suprafaţă este cerută de administraţia din Coşoveni: 444 de hectare, pentru a pune în posesie 900 de persoane. „Îi vom da în judecată pe toţi, pentru că altă soluţie nu există“, afirmă Ilie Dumitru, primarul din Coşoveni. La Ghindeni, 297 de persoane revendică 102 hectare de teren. „Este pământul nostru, pe care am fost validaţi. Am făcut demersuri către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiţiei etc. Ne-au spus că fac educaţie cu puşcăriaşii, pe care îi pun să muncească pământurile. Primarii sunt luaţi la zor că nu finalizează legile retrocedării. Păi cum să le finalizăm dacă nu ni se permite?“, spune Florea Anghelin, primarul de la Ghindeni. Practic, într-un stat care şi-a asumat să restituie proprietăţile, cetăţenii trebuie să se judece chiar cu justiţia pentru a intra în posesia terenurilor confiscate abuziv. Mai mult, terenurile sunt folosite pentru a hrăni infractorii României. „Am discutat cu primarii din cele trei localităţi şi am înaintat adrese către guvern. Din păcate, ministerul nu este de acord cu scoaterea terenurilor din domeniul public. Le recomand celor în drept să apeleze la justiţie“, a declarat prefectul de Dolj, Nicolae Giugea.
Mâncare pentru un sfert din puşcăriaşii României
Penitenciarul Pelendava informează însă că 88% din suprafaţa deţinută este folosită pentru agricultură. Prin HG nr. 347/1999, Penitenciarul Pelendava a primit în administrare 967 de hectare de teren agricol, iar prin HG nr. 257/2010 alte 78,84 hectare de teren agricol. Suprafeţele agricole „sunt cultivate cu orz, grâu, porumb, plante furajere şi legume, întreaga producţie fiind destinată exclusiv obţinerii de produse alimentare necesare hrănirii persoanelor private de libertate din Penitenciarul Pelendava şi alte unităţi. Penitenciarul Pelendava livrează produse către zece unităţi penitenciare, acoperind circa 25% din necesarul de produse (carne, produse din carne şi brânză telemea) al sistemului penitenciar (raportat la efectivul de persoane private de libertate)“, se spune într-o adresă semnată de directorul penitenciarului, comisarul-şef Ion Craioveanu. Întrebat ce s-ar întâmpla dacă penitenciarul ar trebui să renunţe la 800 de hectare, acesta a răspuns că măsura ar determina „sistarea aprovizionării cu produse către toate unităţile penitenciare, impactul economic la nivelul sistemului penitenciar fiind de ordinul câtorva zeci de milioane de lei“.
