Camere de supraveghere, panouri fotovoltaice, apă potabilă la fiecare casă, navetişti care merg cu motoscuterul la lucru, case de vacanţă ale orăşenilor cu dare de mână. Aşa se prezintă azi o comună care părea, ieri, uitată de lume.
La 20 de kilometri de Craiova, într-o zonă de dealuri desprinsă parcă din pitorescul regiunii montane se întinde pe câţiva kilometri comuna Vârvorul de Jos, cu cele opt sate ale sale. Case vechi, uitate de lume, garduri dărăpănate alternează cu vile moderne, viu colorate, aparţinând unor „orăşeni importanţi“ care s-au stabilit pe colinele din Vârvor, pentru liniştea locurilor. Localnicii spun că primăvara şi vara vin mulţi de la oraş să stea, măcar în weekend, în comună, datorită aerului mai puţin poluat. Localitatea este învecinată cu păduri care se întind pe 2.700 de hectare. În comună trăiesc 2.960 de suflete, spune primarul Nicu Tabacu, iar cei mai mulţi oameni sunt trecuţi de vârsta a doua, cu excepţia celor din satul Criva, unde locuiesc mai mulţi tineri.
Comuna a atras numeroase fonduri din diverse surse, cele mai multe fiind fonduri europene (majoritatea pe fostul SAPARD) sau de la Banca Mondială. În cinci sate există deja apă curentă, canalizare, iar în celelalte se va introduce în curând apă la robinet, drumurile au fost pietruite, s-au construit două biserici şi este în lucru o şcoală, o grădiniţă nouă în satul Bujoru etc. Pentru a atrage fondurile, nu contează culoarea politică, ci cât de gospodari sunt oamenii din zonă.
Primăria nu plăteşte facturi de energie: are panouri solare
Comuna a dezvoltat un proiect în parteneriat cu o localitate bulgărească, pe CBC PHARE 2006, prin care s-au montat panouri solare şi produc energie în mod neconvenţional. Primăria şi şcoala din localitate nu mai plătesc facturi de energie electrică la furnizorii clasici, nici pentru căldură sau apă caldă. „Avem panouri fotovoltaice care se învârt după soare, fac o mişcare de rotaţie la 360 de grade, şi avem şi alte panouri solare pentru apa caldă. În 2009, când am instalat noi panourile fotovoltaice, sistemul era unic în România. Am fost prima comună din ţară care avea energia solară drept sursă de energie“, a precizat edilul comunei. „Din februarie-martie, când se va da drumul la finanţări pe mediu, vreau să depun un nou proiect, pentru a construi mai multe contractoare solare, cu care să producem 9 MWh, pentru a scuti plata iluminatului public“, a arătat primarul Tabacu.
Au scăzut infracţiunile datorită camerelor video
Cine s-ar aştepta ca într-o comună în care media de vârstă este destul de înaintată să se găsească cea mai nouă tehnologie de supraveghere video? La intrările şi ieşirile din comună sunt montate camere video, iar din biroul primarului se poate monitoriza toată comuna. „Oamenii nu plătesc nimic pentru acest sistem. Neavând posibilitatea să angajez pază, am montat camerele la staţiile de epurare a apei şi la intrările în satele comunei. De când lumea ştie că sunt camere, au scăzut furturile pe raza comunei. Se înregistrează toate persoanele care intră şi ies din comună, iar înregistrările se stochează timp de 30 de zile. În plus, nu puteam să las nesupravegheate investiţii de peste 40 de miliarde de lei vechi“, a explicat primarul din Vârvor. El a mai spus că viziunea pentru investiţii cu fonduri în afara bugetului local şi-a dezvoltat-o după ce a vizitat mai multe state europene şi a urmat exemplul comunităţilor locale de acolo. Pentru a putea să înţeleagă toate problemele juridice care au apărut pe parcursul derulării atâtor investiţii în comună şi cu care s-a confruntat în trei mandate, edilul Nicu Tabacu a absolvit în 2010 Facultatea de Drept din Craiova.
Cum a scăpat comuna de asistaţi social
Vârvorul de Jos este comuna doljeană care are cel mai mic număr de dosare de ajutor social. Doar patru oameni mai primesc bani de la stat. Nicu Tabacu a găsit „reţeta“ ideală pentru a diminua numărul asistaţilor, pur şi simplu a făcut lobby pe lângă diverse firme să îi angajeze. „Când câştiga câte o firmă licitaţiile la lucrările din comună, le spuneam să angajeze dintre cei care primesc ajutoare sociale. Aşa am reuşit să angajez 26 de persoane“, a declarat Tabacu. Dar la muncă este foarte greu pentru unii. Doar o singură persoană mai este angajată, cei mai mulţi dintre cei care au renunţat motivând că „decât să muncească la patron pe 500 de lei pe lună, mai bine stau acasă şi primesc ajutorul social“. 97% dintre locuitorii comunei îşi plătesc impozitele locale. Sume mai importante provin de la cele câteva firme care au dezvoltat afaceri în zonă: o fermă de găini ouătoare, o fabrică de cherestea şi câteva magazine. Un investitor italian a cumpărat două hectare de teren în zonă pentru a construi o fabrică de produse din ceramică. Dar de când s-a introdus apă curentă şi toată lumea are apometre, sătenii s-au dezvoltat (unii şi-au construit baie), iar preţurile locuinţelor şi terenurilor au urcat. „O casă la stradă, cu utilităţi, s-a vândut şi cu 500 de milioane de lei vechi“, povesteşte primarul.
Probleme serioase: gunoiul şi plata TVA la proiectele europene
Marea problemă a locuitorilor din Vârvor este aceea că nu au unde să depoziteze gunoiul. După desfiinţarea gropilor de gunoi din comună, ca urmare a unei decizii a UE, oamenii aruncă resturile menajere pe unde apucă. Inclusiv gunoiul de grajd. „Am aderat la masterplanul privind deşeurile menajere şi am stabilit 12 platforme de gunoi care se vor face în viitor, dar deocamdată suntem la stadiul de autorizare din partea consiliului judeţean. Puţinele societăţi comerciale ne fac probleme, pentru că în loc să-şi ardă ambalajele de plastic, le aruncă la întâmplare“, a explicat edilul.
O altă problemă, de data aceasta a primăriei, este plata TVA la proiectele din fonduri europene. „Chiar dacă guvernul garantează plata TVA la proiectele din fonduri europene, plata TVA-ului către stat se face înainte şi se recuperează ulterior de la stat. Ori nu avem de unde să plătim şi ne împrumutăm la Fondul de Garantare a Creditului Rural. Am făcut solicitări de 2,15 miliarde de lei la fond pentru proiectele pe fostul SAPARD şi pentru alte proiecte“, a arătat edilul comunei.
„Fata Bisericii“ a pictat vitraliile locaşului de cult
Biserica cea nouă din comuna Vârvorul de Jos se înalţă semeaţă pe un deal. A fost construită cu diverse fonduri, inclusiv donaţii de la comunitate. „Oamenii au vândut grâu, porumb şi au donat banii pentru biserică. Inclusiv pictura a fost realizată aşa“, a spus primarul comunei. Verona Onofrei este cunoscută ca un fel de administrator al locaşului de cult. Ea locuieşte într-o cămăruţă construită în spatele locaşului de cult. În vârstă de 25 de ani, Verona Onofrei se bucură că tot ce are pe lume este biserica şi comunitatea din Vârvor. Tânăra a pictat vitraliile „Casei Domnului“ şi este foarte iscusită la pictura pe sticlă, icoanele făcute de mâna ei încântând înalte feţe bisericeşti şi mulţi enoriaşi. „Părintele mi-a promis că îmi aduce lemn să fac şi pictură pe lemn. Şi sculptez, şi pictez. Îmi place mult de tot ceea ce fac“, a spus Verona entuziasmată.
Lacul Fântânele, posibil parc de distracţii?
La concurenţă cu AquaPark-ul care se prefigurează la Craiova, Vârvorul de Jos vrea să construiască un parc de distracţii în jurul Lacului Fântânele. Investiţia s-ar realiza în parteneriat public-privat, dar numai dacă litigiul existent se rezolvă în favoarea primăriei. Lacul este deţinut şi exploatat de Nicolae Tulitu, dar primăria îl cere de trei ani pe la instanţe, procesul ajungând la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Primăria susţine că luciul de apă, în suprafaţă de 317 hectare, s-ar afla pe teritoriul administrativ al comunei şi în administrarea Consiliului Local din Vârvor. De fapt, Lacul Fântânele este exploatat de Tulitu şi mulţi craioveni merg la pescuit la Fântânele, plătind pentru această relaxare.
