Culoarea, de Rose Tremain
La jumătatea secolului al XIX-lea, Joseph şi Harriet Blackstone emigrează din Norfolk în Noua Zeelandă, în căutarea unor noi începuturi şi a prosperităţii. Dar greutăţile întâmpinate în apropierea orăşelului Christchurch ameninţă să îi distrugă chiar înainte să-şi înfiripe o nouă viaţă. Când Joseph găseşte aur într-un pârâu, devine fascinat şi obsedat de „culoare“ – aşa cum este cunoscut acolo metalul – şi, părăsindu-şi familia şi ferma, porneşte către noile câmpuri aurifere de dincolo de Alpii Sudici, într-o sălbăticie a valorilor morale, unde mulţi alţii, seduşi de bogăţiile din adâncul pământului, se află într-o goană violentă către împlinirea propriilor destine.
Emoţionantă în unele locuri, cutremurătoare în altele, „Culoarea“ este o carte care vorbeşte despre căutarea imposibilului, despre încercarea de a sonda complexităţile iubirii şi a explora sacrificiile ce trebuie făcute în căutarea fericirii.
Romanul a fost nominalizat la Orange Prize 2004.
