Studenţii români aşteaptă salarii de 2,4 ori mai mari faţă de media pe economie după absolvire, 40% dintre ei ar pleca să lucreze în orice parte a lumii, dar foarte mulţi ajung pe listele de şomeri. România este în top zece perspective proaste de angajare, iar salariile sunt în continuă scădere. Criza face ca studiile superioare şi de specialitate să nu mai garanteze venituri ridicate.
Studiile şi sondajele de opinie făcute de analiştii pieţei muncii în ultima perioadă arată discrepanţa uriaşă dintre aşteptările absolvenţilor de studii superioare şi condiţiile de muncă şi salarizare oferite de angajatori.
Un sondaj recent, realizat de institutul german de cercetare Trendence, arată că 6.600 de studenţi români, cel puţin, se aşteaptă la un salariu net de 800 de euro după absolvire. Ei se aşteaptă ca angajatorii să le ofere acest salariu atunci când vor vedea „cât sunt de competenţi“. Majoritatea cred că îşi vor găsi o slujbă într-o perioadă de patru luni după terminarea facultăţii. Totodată, sondajele spun că atât studenţii români, cât şi cei din alte ţări europene se aşteaptă la salarii duble faţă de salariile medii pe economie din ţara în care trăiesc. Spre exemplu, aşteptările salariale ale studenţilor români sunt mai mari decât cele ale celor polonezi: dacă românii vor salarii mai mari de 2,4 ori faţă de media pe economie, polonezii cer un salariu mai mare de 0,8 ori. La nivelul lunii iulie 2010, salariul mediu pe economie în România era de 300 de euro, iar solicitările studenţilor – de 800 de euro. Nici în ceea ce priveşte criza, studenţii români nu-şi fac probleme: ei cred că aceasta se va termina până vor absolvi facultatea. De cealaltă parte, angajatorii spun că aşteptările studenţilor sunt nerealiste, iar în anii următori va exista un trend descendent al ofertelor salariale pentru tineri. Cercetările arată şi altceva: 40% din studenţii români s-ar muta în oricare parte a lumii pentru un loc de muncă, în timp ce unul din trei ar vrea să lucreze într-o ţară europeană.
Alte statistici spun că, în 2009, unul din cinci absolvenţi de facultate s-a înscris în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) pentru a primi ajutorul de şomaj, din cauză că nu a reuşit să se angajeze. La jumătatea acestui an, 42.000 de absolvenţi de facultate erau şomeri, potrivit datelor ANOFM.
România – perspective proaste de angajare
Alt studiu, de data aceasta realizat de compania Manpower, arată că România este între primele zece ţări cu cele mai proaste perspective la angajare. Deşi angajatorii din 28 de ţări dintr-un total de 36 se aşteaptă la creşteri diferite în ceea ce priveşte volumul angajărilor pentru următoarele trei luni, codaşe la acest capitol sunt ţări precum Grecia, Spania, dar şi România. Pentru ţara noastră, Previziunea Netă de Angajare (adică diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere) pentru acest sfârşit de an este de 0%, în scădere cu două procente faţă de trimestrul trecut. Cea mai mare previziune netă de angajare pe sectoare este în retail – 21%, urmată de industria prelucrătoare – 17%, restaurante şi hoteluri – 14% şi construcţii – 12%. Iată şi câteva exemple de niveluri de salarizare. Potrivit unui studiu realizat de MyJob, un programator poate obţine un salariu mediu de circa 760 de euro în Capitală. Potrivit analiştilor consultaţi de MyJob, „în această perioadă dificilă pe piaţa muncii, studiile superioare sau specializările nu mai garantează un venit ridicat“. „În prezent, un electrician sau un şofer profesionist din Capitală poate câştiga mai mult decât un economist sau un inginer, iar diferenţele sunt cu atât mai mari în cazul medicilor, profesorilor sau funcţionarilor“, mai spune studiul MyJob. Salariul mediu pentru electricienii cu trei – cinci ani de experienţă din Bucureşti este de 646 de euro, iar pentru un şofer – 613 euro. În schimb, economiştii cu acelaşi nivel de experienţă câştigă, în medie, 500 de euro, la fel ca un inginer din producţie sau construcţii. Cel mai mic salariu mediu este cel al funcţionarilor administrativi – 384 de euro, urmaţi de profesori – 393 de euro şi de medicii primari – 429 de euro. BestJobs ne dă şi un nivel al salariilor pe Craiova. Un loc de muncă în software/tehnologii poate ajunge între 225 de euro şi 1.500 de euro, în funcţie de experienţă. La fel, în arhitectură acesta este între 200 şi 1.200 de euro, la protecţia mediului – între 300 şi 1.300 de euro, în timp ce în sănătate/asistenţă socială – salariul ajunge între 130 şi 1.700 de euro, potrivit BestJobs.
