Sute de micuţi din satul Leşile învaţă într-o mizerie greu de descris: clase cu miros de sfoiag, pereţi cu igrasie, mobilier din al doilea război mondial, o curte a şcolii asemănătoare unei mlaştini… Conducerea unităţii de învăţământ este mândră de realizările şcolii şi a comandat ca în faţa clădirii să troneze o „Masă a tăcerii“ şi o scenă…
„Nu se mai face nimic în ţara asta. Nu mai interesează pe nimeni dacă în şcoli se învaţă, dacă normele de igienă sunt corespunzătoare. Cad tavanele şi pereţii în capul copiilor, iar pe înalţii noştri aleşi nu-i interesează decât partidul… Mai nou, până şi educatorii şi învăţătorii se orientează politic. Şi femeia de serviciu s-a aventurat în politică. În Şcoala din Leşile, situaţia este deplorabilă, o mizerie de nedescris. Totul se rezumă la politic, la ciolan… Să meargă treacă partidul. Liniuţele şi bastonaşele le fac părinţii. Pentru a ajunge la toaletele pentru copii, din spatele şcolii, ai nevoie de cizme, pentru că altfel nu mai ieşi“. Acestea sunt cuvintele unui cititor GdS, care ne-a sesizat despre situaţia Şcolii din Leşile din comuna doljeană Şimnicu de Sus.
Toaletele rezervate doamnelor şcolii
La aproximativ 12 kilometri de Craiova se află comuna Şimnicu de Sus. 426 de preşcolari şi elevi învaţă la cele şase structuri de învăţământ din comună. În comuna Leşile funcţionează în aceeaşi incintă atât şcoala, cât şi grădiniţa din localitate. La o primă vedere, de la poarta Şcolii Leşile orice trecător ar fi tentat să creadă că unitatea de învăţământ este prinsă demult în planuri de modernizare: termopane la geamuri, uşi de PVC. Când păşeşti însă în curtea unităţii de învăţământ, fostă anexă CAP, rămâi înmărmurit. Buruienile ajung şi la un metru înălţime, iar terenul din curtea şcolii arată ca o mlaştină. Punctul sanitar destinat elevilor şi preşcolarilor acestei unităţi de învăţământ este în spatele şcolii. Pentru a ajunge la aceste toalete, a căror canalizare a fost montată greşit, copiii sunt nevoiţi să treacă prin mizerie. Unitatea de învăţământ are în incintă două toalete, proaspăt reabilitate, pe care copiii de la grădiniţă sau elevii nu le pot însă folosi. Acestea au destinaţia clară, pentru doamnele şcolii. „Este firesc ca toaletele din şcoală să le ţinem strict pentru personalul didactic, pentru doamnele noastre… Copiii pot folosi toaletele din curte, care sunt nou-construite. Toaletele vechi le-am transformat într-o magazie în care depozităm lemne“, a spus Constantin Mirea, managerul Şcolii Leşile.
Banii sunt de vină…
Problemele acestei unităţi de învăţământ nu se opresc însă aici. De abia acum, la aproximativ o lună de la începerea cursurilor, au început reparaţiile prin şcoală. Se montează lambriuri. Deşi directorul unităţii de învăţământ susţine că toate clasele au fost igienizate, zugrăvite pentru a întâmpina în această toamnă copiii, realitatea este însă alta. Pereţii acestor clase nu au văzut de mult varul, igrasia a pătruns puternic în ziduri, până şi hărţile de pe pereţi au sfoiegit. Directorul adjunct recunoaşte că incinta unităţii de învăţământ nu a fost prinsă în planul de igienizare, însă cuvântul directorului general este mai presus de orice… Până şi mobilierul din majoritatea claselor este depăşit de vreme, managerul şcolii povestind cu zâmbetul pe buze că acesta datează din al doilea război mondial… „Singurele probleme pe care le avem sunt legate de lipsa banilor. Avem nevoie de o sumă importantă pentru montarea de garduri la şcolile din comună, pentru a evita ca pe terenurile şcolii să intre persoane străine, dar şi animale. Avem, de asemenea, un proiect pentru apă şi canalizare, pe care însă nu îl putem demara din lipsa banilor. Şi pentru grădiniţa din Leşile trebuie să găsim o soluţie, pentru a construi o intrare separat, aşa cum cere legea, pentru preşcolari“, a adăugat Constantin Mirea.
Originalitate la Leşile…
La Şcoala din Leşile am descoperit şi câteva lucruri inedite: chiuvetele sunt montate pe holurile şcolii. Biblioteca dispune de enciclopedii, cărţi de specialitate, dar şi de canapea modernă, măsuţe, două videoproiectoare, un xerox, trei calculatoare, plasmă, ţinute momentan în ambalaj. În acest spaţiu, actualul director este hotărât să ţină cursuri cu dascălii şi părinţii pe teme de comunicare… Parcă desprinsă din alt imobil, cancelaria, ca şi biblioteca, arată cu totul altfel faţă de restul şcolii. Proaspăt zugrăvită, dotată cu o canapea roşie din piele, lângă care se află un laborator de informatică… „Planurile mele pentru această şcoală nu se opresc însă aici. Am cerut muncitorilor să păstreze câţiva butuci pentru a construi o adevărată masă a tăcerii în faţa şcolii (şi în prezent există câteva buturugi aşezate după modelul „Masa Tăcerii“, n.r.)“, a spus directorul şcolii.
Constantin Mirea este managerul Şcolii din Leşile din luna septembrie 2009. Prima măsură pe care a mărturisit că a luat-o din scaunul de conducere a fost aceea de a înfiinţa un birou pentru director, inexistent până în această toamnă…
