În România există programe naţionale de sănătate care ar trebui să ofere populaţiei educaţie sanitară, dar şi acces la servicii medicale gratuite. În realitate, multe dintre programe funcţionează doar pe hârtie, fondurile alocate sunt cheltuite haotic, fără să se vadă rezultatele, iar populaţia află de aceste programe de obicei după ce banii s-au epuizat demult. Gazeta de Sud încearcă să vă informeze obiectiv despre problemele şi lucrurile bune din acest sistem pentru care sunt alocate sume foarte mari de bani.
Bolile cardiovasculare şi cancerul de col uterin sunt priorităţi în acest an în cadrul programului de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate. Metoda aleasă pentru reducerea impactului pe care aceste boli îl au asupra populaţiei este promovarea unui stil de viaţă sănătos.
„Stil de viaţă sănătos“ este un nou concept pe care Ministerul Sănătăţii continuă să-l implementeze şi anul acesta în mentalitatea populaţiei, în cadrul programului naţional de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.
Noul concept îl înlocuieşte pe cel de „educaţie sanitară“, promovat în perioada comunistă, fiind adaptat nevoilor actuale din comunitate. Pregătirile pentru implementarea lui au început, de fapt, încă din 1993. Atunci s-au creat la nivel local primele compartimente de promovare a sănătăţii în care s-au angajat şi format specialişti. Este vorba de medici, psihologi, cadre didactice şi sociologi care să ofere informaţii utile pentru a determina populaţia să renunţe la deprinderile negative, ştiut fiind faptul că 40% dintre boli sunt influenţate de comportamente (fumatul, sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată etc).
Potrivit dr. Dinică Narcisa, coordonator al Programului Naţional IV, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, de la înfiinţarea compartimentelor de promovare a sănătăţii s-au înregistrat progrese în unele domenii, cum ar fi cel al sănătăţii reproducerii, însă rezultate slabe se obţin în continuare în ceea ce priveşte fumatul în rândul tinerilor. „Oamenii încep să fie preocupaţi de starea lor de sănătate şi să acorde o mai mare atenţie acesteia. Lucrul acesta se vede prin creşterea gradului de prezentare la medicii de familie. În privinţa sănătăţii reproducerii, se constată o scădere a numărului avorturilor şi o informare mai bună în ceea ce priveşte bolile cu transmitere sexuală, dovadă că mulţi tineri folosesc prezervativul ca mijloc de protecţie. Pe de altă parte, sunt şi domenii unde rezultatele întârzie să apară, cum ar fi fumatul. Din păcate, adolescenţii nu sunt motivaţi să renunţe la fumat“, a explicat dr. Dinică.
Finanţare peste aşteptări
Din acest an, promovarea sănătăţii este axată şi pe prevenirea celor mai frecvente boli care afectează populaţia: afecţiunile cardiovasculare (prima cauză de deces în România) şi cancerul de col uterin (unde România deţine locul I în Europa ca număr de decese). „Aceste două afecţiuni sunt determinate de modificări de comportament, cum ar fi fumatul, alimentaţia, obezitatea şi sedentarismul în cazul bolilor cardiovasculare. Oamenii trebuie informaţi şi ajutaţi pentru ca aceste comportamente să se schimbe“, susţine Narcisa Dinică.
Pentru derularea programului, au fost alocate fonduri importante, cele mai mari destinate vreodată pentru promovarea sănătăţii. Astfel, Ministerul Sănătăţii a stabilit un cost mediu de 170.000 de lei pentru fiecare din cele 22 de campanii de informare planificate şi câte 100.000 de lei pentru fiecare din cele patru studii de evaluare estimate să se desfăşoare în fiecare judeţ. Din păcate, bugetul pentru programe a ajuns în judeţe foarte târziu, adică abia la jumătatea anului.
Dacă strategia gândită de Ministerul Sănătăţii prin noul program va da roade se va putea vedea în timp. Reprezentanţii DSP Dolj susţin că un proiect de o asemenea amploare poate să dea rezultate după cel puţin cinci ani, iar dacă va fi un succes se va vedea în starea de sănătate a populaţiei.
Puncte tari
Există profesionişti – medici, cadre didactice, psihologi, mediatori sanitari – pregătiţi să se implice în derularea programului. De asemenea, există instrumentele necesare – cum ar fi susţinerea din partea comunităţii prin organizaţii nonguvernamentale, care pot să acceseze fonduri europene. Organizaţiile nonguvernamentale licitează proiecte în care intră şi componenta de promovare a sănătăţii. Nu este de neglijat nici implicarea mass-media în transmiterea către populaţie a mesajelor de promovare a stilului de viaţă sănătos.
Puncte slabe
Nu există o continuitate a informării la nivelul grupurilor-ţintă. O dată la doi-trei ani, trebuie convinşi directorii şcolilor şi ai altor instituţii prin care se desfăşoară activităţile de promovare să le reia. De asemenea, medicii de familie nu sunt implicaţi suficient în activităţi de promovare, cu toate că ei se află permanent în contact cu populaţia. Se simte nevoia unei instruiri în comunicare pentru personalul medical şi nemedical inclus în program, dar şi o implicare mai bună a cabinetelor şcolare în campaniile derulate.
