Traian Băsescu va lua o decizie privind candidatura sa la prezidenţiale abia în septembrie, în funcţie de efectele crizei economice, iar Emil Boc este pregătit drept candidat de rezervă al PD-L, le-a spus marţi preşedintele ambasadorilor UE, se arată într-un raport intern al Ambasadei Austriei.
Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE austriac, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu care a avut loc marţi, 12 mai – n.r., la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti. „(Traian Băsescu – n.r.) nu a luat decizia cu privire la o nouă candidatură. O va face abia în septembrie 2009 şi va depinde de criza economică“. În cazul în care criza „va putea fi depăşită cu un minimum de daune pentru populaţie“, va candida. „Premierul Boc este pregătit ca şi candidat de rezervă al PD-L, dacă Băsescu nu va mai candida încă o dată“, se arată în document. Preşedintele a vorbit despre interesul scăzut al mass-media pentru euroalegeri şi a criticat celelalte partide pentru că şi-au lansat deja candidaţii pentru prezidenţiale, cu toate că mai întâi au loc euroalegerile. Candidaţii au pornit prea repede şi nu sunt îndeajuns de buni pentru a rămâne consistenţi în declaraţiile lor din presă pe parcursul a jumătate de an, a spus Băsescu, potrivit documentului citat. Referitor la decizia privind viitorul comisar european din partea României, Băsescu a spus că se aşteaptă la un portofoliu mai consistent decât cel pentru „limbi orientale“ – aluzie la actualul comisar pentru multilingvism, Leonard Orban. (documentul, redactat în limba germană, păstrează în engleză, între ghilimele, expresia „oriental languages“ folosită de preşedintele Băsescu în discuţia cu ambasadorii – n.r.). Cu a treia suprafaţă agricolă din UE după Franţa şi Spania, de 4,5 milioane de hectare, România s-ar califica foarte bine pentru un comisar pentru agricultură, consideră preşedintele.
Băsescu „s-a dat“
la Comisia Europeană
Raportul pe justiţie al Comisiei Europene va influenţa alegerile prezidenţiale, a mai spus Băsescu, subliniind că nici o instituţie democratică nu trebuie să se afle deasupra legii şi amintind că parlamentul blochează două cazuri de corupţie la nivel înalt. Aici, Ambasada Austriei adaugă în paranteză o „observaţie“, şi anume că „preşedintele se referă probabil la cele două cazuri – fostul premier Adrian Năstase şi fostul ministru al transporturilor, Miron Mitrea, cărora li s-a ridicat imunitatea, dar anchetele n-au început din motive procedurale. Acelaşi lucru este valabil de altfel şi pentru dosarele deferite deja justiţiei în cazul fostului ministru al muncii, Paul Păcuraru, şi fostului ministru al economiei, Ioan Codruţ Şereş“. La capitolul energie, preşedintele a spus că a trimis înapoi către guvern strategia energetică prezentată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru a include date şi cifre concrete. În locul companiei energetice naţionale, guvernul are acum în vedere crearea a două-trei companii de producţie, pentru a face concurenţă pe piaţă. Producţia în domeniul hidroenergetic, termoenergetic şi nuclear ar urma să fie împărţită, astfel încât să existe şi un echilibru al costurilor între aceste companii.
„Băsescu a avut o conversaţie foarte insistentă cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, în care a acuzat Comisia că nu a făcut destule presiuni pentru ca Nabucco să fie construită rapid. A vorbit şi cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi i-a cerut să nu lege proiectul Nabucco de chestiunea aderării la UE şi deschiderea capitolelor de negociere“, se arată în document, potrivit declaraţiilor preşedintelui.
Cota de piaţă a Gazprom în Europa – 25% – este prea mare, a mai spus Băsescu, adăugând că promovează soluţia gazului natural lichefiat (GNL) şi că poartă discuţii cu Qatarul în acest sens. Cea mai bună soluţie pentru GNL, pe lângă porturile din Croaţia, este Constanţa, pentru că permite şi accesul vapoarelor de largi dimensiuni care au voie să treacă prin Bosfor. „Băsescu s-a arătat dezamăgit de interesul redus al Europei pentru transportul de petrol din zona caspică pe ruta maritimă Supsa (Georgia)-Constanţa şi apoi prin conducta PEOP (Constanţa-Trieste) către Europa Centrală“, notează documentul austriac.
Cetăţenii, la foc
automat
Declaraţiile preşedintelui referitoare la Republica Moldova au stârnit însă cele mai multe comentarii din partea ambasadorului austriac. Băsescu a spus că, deocamdată, nu va numi un nou ambasador, ci va ridica un diplomat din ambasada de la Chişinău la rang de însărcinat cu afaceri, după ce propunerea de a-l numi pe Mihnea Constantinescu a fost respinsă de autorităţile moldovene. „România va accelera procesul de acordare a cetăţeniei pentru moldoveni, Legea cetăţeniei corespunzând exact modelului german şi aflându-se astfel în cadrul legal european“, a spus Băsescu. Aici, Ambasada Austriei descrie un schimb de replici între preşedinte şi diplomatul care reprezenta Germania: „Reprezentantul german a arătat că există diferenţe grave între cele două reglementări, mai ales că legea prevede ca domiciliul să fie în Germania, numărul potenţialilor solicitanţi fiind mai mic şi din mai multe ţări de provenienţă. Preşedintele Băsescu a ripostat, invocând reunificarea Germaniei cu Republica Democrată Germană şi a spus că şi România a fost împărţită după al doilea război mondial. El a spus însă că îşi dă seama că României nu i s-a acordat dreptul de a vorbi de două state, o singură naţiune“. Şeful statului a adăugat că România doreşte să atingă o rată a încetăţenirii de circa 1.000 de persoane pe săptămână, până cel târziu în 2010, pentru aceasta fiind necesar un aparat administrativ mult mai mare, pentru că în prezent pot fi rezolvate săptămânal doar 50-75 de cazuri.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri că, până în momentul în care Ambasada Austriei nu-şi „asumă“ documentul potrivit căruia Emil Boc ar fi prezidenţiabilul de rezervă în locul său, nu poate reacţiona.
„Nu-mi creează nici o problemă mie (n.r.- raportul), Mă tem că Ambasada Austriei trebuie să dea o explicaţie. Trebuie să vedem în ce măsură şi-o asumă Ambasada Austriei şi după aceea vom reacţiona noi, dar noi nu putem să reacţionăm pe un document care nu ştim al cui este. E o scrisoare pierdută“, a fost singurul comentariu al preşedintelui.
