Personaj controversat, autointitulat „Războinicul Luminii“, Gigi Becali nu a fost ocolit de problemele cu justiţia, fiind cercetat în mai multe dosare, cele mai cunoscute, în afară de cel acuzat de lipsire de libertate, fiind „Schimburile de terenuri cu MApN“ şi „Valiza“.
Fiscul a pus, la începutul lunii octombrie 2005, sechestru asigurător pe averea omului de afaceri Gigi Becali şi pe acţiunile deţinute la Steaua Bucureşti SA, pentru a recupera datoriile fostului club Steaua către bugetul de stat, de aproximativ 42 de milioane de lei.
Fostul preşedinte ANAF, Sebastian Bodu, a spus că instituirea sechestrului se bazează pe o prevedere a Codului de procedură fiscală, în vigoare din anul 2003, potrivit căreia autorităţile fiscale pot solicita răspunderea în solidar a patronilor unor societăţi comerciale în legătură cu datoriile firmelor, dacă se dovedeşte că aceste persoane au cauzat în mod intenţionat intrarea în insolvenţă a societăţilor. În noiembrie 2005, Judecătoria sectorului 3 a decis să ridice sechestrul asigurător pe bunurile lui Gigi Becali.
Caz îngropat de procurori
Conform Evenimentului Zilei din 23 iunie 2005, procurorii ar fi îngropat un caz în care patronul Stelei şi partenerul său de afaceri, Teia Sponte, erau acuzaţi de prejudicierea unui fost IAS de la marginea Capitalei. Gigi Becali a preluat o fermă din cadrul fostului IAS, pentru care s-a angajat să achite peste 1,6 milioane de lei, din care a plătit însă doar 300.000 de lei.
Restul a rămas prejudiciu în dauna firmei care era condusă la acea vreme chiar de Teia Sponte. Între timp, cei doi au vândut terenurile fermei cumpărate. Ulterior, Teia Sponte a acceptat ca suma neachitată de Gigi Becali să fie preluată ca pierdere de către Asociaţia Salariaţilor din fostul IAS Mogoşoaia.
Cercetat penal pentru spălare de bani
Parchetul a anunţat pe 6 iulie 2005 că Gigi Becali a fost cercetat în acelaşi dosar cu Victor Becali, vărul acestuia, fiind învinuiţi de spălare de bani, conform Evenimentul Zilei din 7 iulie 2005. Publicaţia a scris că patronul echipei de fotbal Steaua şi impresarul FIFA, Victor Becali, ar fi pus la punct un sistem de spălare de bani, prin care ar fi scos din ţară zeci de milioane de lei, cu ajutorul mai multor persoane din administraţia grupării din Ghencea. Cei doi ar fi trecut sume uriaşe, provenite din conturi din străinătate, prin zeci de firme-fantomă.
Prin urmare, procurorii au deschis pe numele patronului din Ghencea şi al vărului său un dosar penal, sub acuzaţia de spălare de bani. Conform documentelor pe care anchetatorii le deţineau până atunci, aceştia ar fi spălat, numai în anul 2004, peste 12 milioane de lei.
Schimburi ilegale de terenuri între MApN şi Becali
S-a discutat mult în presă despre modul în care Becali şi-a făcut averea, prin cumpărări şi schimburi de terenuri efectuate în condiţii ilegale cu autorităţile române. În urma vânzărilor de terenuri au rămas oameni care se plâng că au fost înşelaţi cu parcele care erau în curs de retrocedare şi care au fost vândute lui Becali.
În luna mai 2006, procurorul Dan Voinea a redeschis dosarul schimbului de terenuri dintre Gigi Becali şi MApN, după ce procurorul Silviu Boeru decisese să claseze scandalul prin scoaterea de sub urmărire penală a celor 11 persoane cercetate în cauză.
În acest dosar, Gigi Becali era acuzat de complicitate la abuz în serviciu, abuz pe care l-ar fi săvârşit fostul ministru PD al apărării, Victor Babiuc, câţiva generali de armată şi primarul din Ştefăneştii de Jos. Generalii au fost acuzaţi că l-au ajutat pe Gigi Becali să schimbe, în anii 1995-1997, un teren din comuna Ştefăneştii de Jos, din judeţul Ilfov, cu unul similar ca dimensiuni, dar mult mai scump, situat în comuna Voluntari, din acelaşi judeţ Ilfov, una dintre cele mai scumpe zone de la marginea Capitalei.
La vremea respectivă, generalii şi-au motivat decizia prin intenţia de a construi în Ştefăneşti o locaţie militară importantă, care, de fapt, n-a fost ridicată niciodată.
Becali a fost cercetat, de asemenea, pentru o donaţie de 10.000 de lei. Conform procurorilor anticorupţie, pe vremea când MApN era condus de Victor Babiuc, Becali a trimis unuia dintre generalii cu care negocia schimburile de terenuri o sacoşă cu 10.000 de lei. Suma a primit eticheta de donaţie, însă sacoşa a fost trimisă înapoi lui Becali în momentul în care DNA a declanşat ancheta în legătură cu acest caz.
Proces cu AVAS
Gigi Becali a pierdut procesul în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) l-a acuzat că nu ar fi respectat obligaţia de investiţii de mediu la Avicola Iaşi.
Prin decizia din 17 septembrie 2007, Tribunalul Bucureşti l-a obligat pe Becali să plătească statului aproape 88.000 de euro cu titlul de penalizări contractuale, însă omul de afaceri a declarat apel împotriva acestei decizii. Gigi Becali se angajase, prin contractul de privatizare, să realizeze investiţii de aproape 4,2 milioane de euro la Avicola Iaşi, din care 2,717 milioane de euro pentru dezvoltarea activităţii şi 1,483 milioane de euro în programul de conformare la normele de mediu.
Pe 5 mai 2008, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis apelul lui Gigi Becali împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti, care l-a obligat să plătească către AVAS suma de 87.828 de euro. Instanţa a mai decis, de asemenea, să schimbe în întregime sentinţa atacată şi să oblige AVAS la plata cheltuielilor de judecată către Gigi Becali, în valoare de 3.138 de lei.
A promis bani jucătorilor echipei Gloria Bistriţa
Gigi Becali a fost chemat, la sfârşitul lunii septembrie 2007, la sediul DNA, din cauza unui incident care s-a petrecut în finalul sezonului 2005-2006, când le-a promis jucătorilor Gloriei Bistriţa că îi va premia cu o sumă de bani dacă reuşeau să încurce contracandidata la titlu a Stelei din acel moment, Rapid. Res-pectiva partidă, Rapid – Gloria Bistriţa, s-a încheiat cu scorul de 1-0 în favoarea giuleştenilor.
Patronul Stelei, Gigi Becali, a declarat pe 27 septembrie 2007 că nu se teme de faptul că a fost chemat la DNA, explicând că se prezintă la respectiva instituţie doar pentru a se distra cu anchetatorii, întrucât nu are nici un fel de problemă cu legea.
A vrut să renunţe la Steaua
Principalul finanţator al Stelei a vrut să renunţe la pachetul majoritar de acţiuni pe care îl deţinea la gruparea din Ghencea, a informat Adevărul, în ediţia din 9 iunie 2005. Acesta a fost deranjat de controalele financiare efectuate la club de inspectori de la Parchetul Anticorupţie, de la Ministerul Finanţelor, de la Garda Financiară şi de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
Becali hotărâse să-şi cedeze toate acţiunile nepoţilor săi, rămânând cu doar 1 la sută şi la dreptul de semnătură. „Nu vreau să fac puşcărie dintr-o greşeală. Eu vreau doar să dau banii şi alţii, nişte specialişti, să-i administreze. Nu vreau să mai fiu responsabil. Voi cesiona acţiunile pe care o să le vând nepoţilor mei. Eu doar o să vin la meciuri, nu o să mai fiu patron", a citat Adevărul în aceeaşi ediţie.
Dare de mită pentru a câştiga un meci
Pe 8 mai 2008, DNA a început urmărirea penală împotriva patronului Clubului Steaua, Gigi Becali, care este acuzat de dare de mită pentru că ar fi vrut să ofere bani jucătorilor de la „U" Cluj, pentru ca aceştia să câştige meciul cu CFR Cluj.
Opt luni mai târziu, Gigi Becali era trimis în judecată alături de alţi cinci inculpaţi, printre care şi selecţionerul naţionalei, Victor Piţurcă. Becali a fost acuzat de două infracţiuni de dare de mită şi infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată aflată în legătură cu infracţiunile de corupţie. Potrivit rechizitoriului, pe 11 mai 2006, George Becali, în calitate de finanţator şi acţionar al FC Steaua Bucureşti SA, a promis fiecărui jucător de fotbal al clubului CF Gloria 1922 Bistriţa sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro, pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal privind Statutul şi transferul jucătorilor de fotbal constând în apărarea corectă a şanselor de joc şi obţinerea unui rezultat favorabil, în meciul cu echipa FC Rapid Bucureşti, programat la 12 mai 2006, în cadrul etapei a 27-a din Campionatul Naţional de Fotbal – Divizia A.
1.700.000 de euro fotbaliştilor de la clubul Universitatea Cluj
Într-o acţiune separată, în perioada 4-7 mai 2008, Becali ar fi oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de fotbal din cadrul clubului Universitatea Cluj, aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal – Liga I (aproximativ 100.000 de euro pentru fiecare), pentru ca aceştia să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu prevăzute în contractele de joc, Regulamentul intern şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal privind Statutul şi transferul jucătorilor de fotbal, constând în apărarea corectă a şanselor de joc şi realizarea obiectivelor de instruire – performanţă stabilite de club, pentru obţinerea unei victorii în meciul cu echipa CFR 1907 Cluj din 7 mai 2008.
În realizarea activităţii infracţionale menţionate anterior, Gheorghe Becali a fost sprijinit de Teia Sponte, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al FC Steaua Bucureşti SA, care, în perioada 6-7 mai 2008, s-a deplasat în municipiul Cluj Napoca având asupra sa suma de 1.700.000 de euro reprezentând oferte financiară pentru jucătorii de fotbal ai Universităţii Cluj. Acesta garanta, în numele finanţatorului clubului Steaua Bucureşti, atât existenţa banilor, cât şi posibila remitere a acestora în funcţie de rezultatul meciului dintre Universitatea Cluj şi CFR 1907 Cluj.
Pentru a fi exonerat de o posibilă răspundere penală sau disciplinară în legătură cu vreo faptă de corupţie, Becali a iniţiat şi a participat la întocmirea, pe 19 mai 2008, a două antecontracte de vânzare-cumpărare cu menţiuni nereale sub aspectul datei, conţinutului şi voinţei reale a părţilor. Înscrisurile falsificate au fost ulterior folosite în timpul cercetărilor.
Gheorghe Marino, Alina Ciul, Raul Volcinschi şi Victor Piţurcă ar fi acţionat cu bună ştiinţă, din iniţiativa lui Becali, la perfectarea celor două antecontracte de vânzare-cumpărare, având un conţinut falsificat, iar ulterior în cadrul anchetei au dat declaraţii mincinoase, confirmând variantele false de apărare ale inculpaţilor George Becali şi Teia Sponte.
Tot atunci, procurorii au dispus instituirea unui sechestru asigurător şi indisponibilizarea sumei de 1.700.000 de euro aparţinând lui George Becali în scopul confiscării speciale.
Pe 18 martie 2009, după doar două termene de judecată, magistraţii Curţii de Apel Cluj au decis suspendarea procesului şi au dispus trimiterea dosarului la Curtea Constituţională după ce au admis două excepţii ridicate de apărătorii lui Becali.
Lipsire de libertate în mod ilegal
Acuzat de săvârşirea a trei infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, Gigi Becali a fost arestat preventiv, pentru 29 de zile, pe 3 aprilie, de către magistraţii Judecătoriei sectorului 1, decizia fiind deja atacată de avocaţii acestuia la Tribunalul Bucureşti. Totodată, au primit mandate alte patru persoane acuzate de săvârşirea aceleiaşi infracţiuni: Cătălin Otto Zmărăndescu, Ştefan Dediu, Nicolae Dumitraşcu, Dumitru Beciu. Marius Geavela, a cincea persoană acuzată, nu a primit mandat, dar are interdicţie de a părăsi localitatea.
Ştefan Dediu este acuzat şi de săvârşirea infracţiunii de uz de armă neletală, fără drept.
Potrivit Poliţiei Capitalei, în noaptea de 26 spre 27 ianuarie, în jurul orei 00.35, dispeceratul a fost sesizat, prin Sistemul Naţional Apel Unic de Urgenţă 112, că la intersecţia străzilor Dr. Felix-Nicolae şi Titulescu, mai mulţi indivizi au blocat un autoturism aflat în trafic, i-au agresat pe cei trei ocupanţi şi, folosind forţa, i-au introdus în portbagajul unui autoturism de teren. Totodată, s-a sesizat că agresorii au folosit arme de foc.
Ocupanţii autoturismului ar fi fost duşi într-un imobil din Pipera, unde ar fi fost reţinuţi împotriva voinţei lor timp de trei ore, pe motiv că au sustras autoturismul lui Becali, potrivit unui comunicat al poliţiei. Finanţatorul Stelei nu a depus plângere la poliţie pentru maşina Mercedes care i-ar fi fost furată.
În baza autorizaţiilor emise de instanţa de judecată, joi, au fost făcute opt percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, a mai anunţat Poliţia Capitalei.
