Temperaturile scăzute din iarna aceasta şi lipsa zăpezii au condus la distrugerea culturii de rapiţă în Dolj, pe mii de hectare. În schimb, căldura din ultimele zile a favorizat dezvoltarea grâului. Şi pentru că miroase a primăvară, agricultorii se roagă să nu dea îngheţul: s-ar distruge „pâinea noastră“ pe anul 2009.
Vremea capricioasă din ultimele două luni nu mulţumeşte deloc agricultorii doljeni. Pe de o parte, temperaturile extrem de scăzute din decembrie şi începutul lui ianuarie, precum şi lipsa zăpezii au condus la distrugerea unor culturi de toamnă pe arii extinse. Cea mai vulnerabilă cultură la îngheţ şi la lipsa zăpezii este cea de rapiţă. Agricultorii din judeţ au înregistrat pierderi pe 3.000 de hectare cultivate cu rapiţă, suprafaţă calamitată în totalitate, ceea ce înseamnă 16% din totalul culturilor de rapiţă din Dolj. „Din cauza gerului şi pentru că nu a fost zăpadă să acopere culturile, fermierii au raportat 3.000 de hectare de rapiţă afectate de îngheţ, din totalul de peste 19.000 de hectare cultivate în toamnă. Agricultorii au raportat la noi pagubele produse de îngheţ, în speranţa că vor fi declarate calamităţi naturale, iar dacă se întâmplă acest lucru ar însemna ca ei să primească despăgubiri“, a spus directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj, Cornel Popa. Majoritatea fermierilor care cultivă rapiţă ştiu că aceasta este cea mai vulnerabilă la condiţiile meteo. Aşa se face că rapiţa este prima cultură pe care şi-o asigură orice agricultor care se respectă. Fermierii a căror rapiţă este distrusă pot „întoarce cultura“ şi pot pune altceva pe terenul respectiv sau pot aştepta plata unor despăgubiri de la guvern. În acest ultim caz, agricultorii nu au nici o certitudine, din cauză că procedura de declarare a calamităţilor naturale este complicată. Se întruneşte o comisie formată din specialişti ai Institutului Naţional de Meteorologie (care are rol să precizeze care au fost temperaturile pe regiuni şi pe zile), ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi ai Ministerului Agriculturii. Dacă respectiva comisie declară o zonă calamitată de îngheţ, atunci poate fi activată Legea privind despăgubirile de profil.
Căldura din februarie, pericol pentru agricultură
Pe de altă parte, vremea caldă de la începutul lunii februarie nu este motiv de bucurie pentru agricultori. Iarna nu s-a încheiat, iar un eventual îngheţ (fără zăpadă) ar avea efecte nefaste asupra vegetaţiei. Mai ales asupra grâului. „Temperaturile mult prea ridicate de opt-zece grade Celsius în fiecare zi vor conduce la dezvoltarea vegetaţiei la grâu, viţă-de-vie şi la pomi. Nimeni nu poate opri acest proces, dar, dacă mai vine un ger, atunci s-ar putea distruge totul“, a susţinut directorul DADR Dolj.
Grâul a crescut frumos
Specialiştii din agricultură apreciază că grâul cultivat astă-toamnă arată foarte bine şi s-a dezvoltat frumos, în ciuda lipsei zăpezii. Dacă ar fi nins, ca în alţi ani, atunci s-ar fi format un strat protector pentru culturile cerealiere. „În sol există suficientă umiditate, iar temperaturile de afară îi grăbesc creşterea“, au spus cultivatorii locali. Singura teamă a fermierilor este aceea că temperaturile ar putea să mai scadă, iar grâul – acum crescut frumos – nu ar mai rezista fără zăpadă. Grâul rămâne cea mai extinsă cultură în Dolj (în jur de 200.000 de hectare), în ciuda lipsei pieţei de desfacere şi a preţului exagerat de mic la care au fost nevoiţi să vândă agricultorii în anul 2008.
