Cu bani de la Uniunea Europeană, meşteşugarii şi promotorii agroturismului din Oltenia s-au unit cu semenii bulgari din Vraţa, pentru a promova regiunile din cele două ţări. Pro-iectul se încheie cu două târguri, iar cel de pe malul românesc al Dunării va fi organizat la Cetate.
Federaţia Patronatelor din România F-PRO a lansat ieri, la Craiova, proiectul destinat promovării culturii meşteşugarilor şi afaceriştilor din agroturism din Oltenia în regiunea bulgară Vraţa, şi invers. Micii întreprinzători artizani intenţionează să-şi promoveze produsele în Bulgaria, iar cei de acolo să le valorifice pe cele ale lor la noi în ţară. „Meşteşugurile şi agroturismul – între tradiţie şi cooperare în afaceri în zona transfrontalieră româno-bulgară“, aşa sună denumirea proiectului pentru care F-PRO a obţinut o finanţare nerambursabilă din fonduri PHARE de 140.000 de euro, iar efortul financiar al Federaţiei Patronatelor a fost de 57.000 de euro. „Proiectul promovează meşteşugurile din cele două regiuni, română şi bulgară, se realizează un catalog în limba engleză cu povestea produselor şi ghid turistic şi ghid al meşteşugurilor din cele două regiuni, Oltenia şi Vraţa“, a precizat preşedintele Federaţiei Patronatelor din România F-PRO, Valentin Cristea. Proiectul se concretizează prin două târguri, care se vor organiza anul acesta, unul pe malul românesc al Dunării, la Cetate, în luna mai, şi altul la bulgari, în toamnă. „Am ales localitatea Cetate pentru acest târg al meşteşugarilor, deoarece acolo sunt multe iniţiative private pentru transformarea locului într-un port cultural“, a spus preşedintele F-PRO. Meşterii din Dolj care au participat la eveniment activează în domenii diferite: ţesut de covoare olteneşti şi confecţionarea de costume naţionale, încondeiatul ouălor, decoraţiuni din lemn, alte decoraţiuni pentru casă şi grădină etc.
Finanţarea, o mare problemă
Reuniţi în Asociaţia Artizanilor Fără Frontiere – Oltenia, meşteşugarii din regiune susţin, prin vocea preşedintelui Radu Enache, că au mari probleme cu obţinerea finanţărilor: „Trebuie să facem faţă modernizărilor şi extinderii capacităţilor de producţie. Ni s-a cerut un tir cu rogojine şi nu s-a putut, pentru că nu aveam cum să producem. Avem mari probleme cu obţinerea finanţărilor“. La rându-i, Radu Mirea, directorul Oficiului Teritorial pentru IMM-uri, le-a explicat meşteşugarilor că există multe posibilităţi de finanţare, chiar şi de la bugetul statului, dar important este ca banii să fie ceruţi şi întreprinzătoul să-şi asume ceea ce se cere prin proiect: „Au fost mai multe proiecte care au câştigat finanţare pe diverse programe, dar cei mai mulţi au renunţat pentru că nu şi-au permis să cofinanţeze cu sume modice de 2.000-3.000 de lei. Noi, în Oltenia, am finanţat foarte puţini meşteri, de fapt doar unul, de la Bechet, pe când ungurii din Harghita şi Covasna ne-au luat-o înainte. Ei se bat pe fiecare bănuţ care vine“. Antoaneta Nadu, din Bechet, care ţese covoare şi costume populare olteneşti (şi care a câştigat proiectul respectiv de finanţare) s-a plâns la conferinţa de ieri de o problemă rar întâlnită în agroturismul românesc: are o grămadă de clienţi străini, dar nu are unde să-i cazeze. „La Bechet vin turişti din Germania, Austria, Franţa, dar nu am unde să-i cazez. Eu am imobilul şi pot amenaja câteva cămăruţe pentru agroturism, dar nu-mi dă voie legea, pentru că Bechet este oraş şi nu se poate face agroturism“, s-a plâns Antoaneta Nadu.
„Toată lumea vrea artizanat!“
Preşedintele artizanilor din Oltenia vede situaţia meşterilor ca pe o extindere în afaceri, dar pentru acest aspect este nevoie ca forţa de piaţă şi de marke-ting să se dezvolte, mai exact să apară un fel de reţea de vânzări. „Dacă întrebi populaţia, toată lumea vrea să aibă în casă produse de artizanat sau de decoraţiuni din lemn şi altele, dar nu ai de unde să ţi le procuri. În Craiova nu există nici un magazin de artizanat unde oamenii să meargă şi să-şi procure ceea ce noi producem“, a spus Radu Enache.
