Marin Condescu, preşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie, susţine că se aşteaptă ca noul parlament să respingă Ordonanţa de Urgenţă 101 din 2006, privind trecerea complexurilor energetice din Oltenia la AVAS. Viitorul ministru al economiei, Adriean Videanu, s-a declarat în favoarea revenirii complexurilor şi companiilor energetice în subordinea ministerului.
Sindicatele din minerit şi energie şi viitoarea conducere a Ministerului Economiei au exprimat opinii asemănătoare în ceea ce priveşte câteva decizii despre politica în domeniul energiei. Preşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie şi lider al Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia, Marin Condescu, a declarat că Ordonanţa de Urgenţă nr. 101/2006 va fi supusă în zilele următoare dezbaterilor, în noua legislatură, în vederea respingerii sau a aprobării. Prin documentul respectiv au fost trecute din subordinea Ministerului Economiei în administrarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) mai multe companii şi societăţi naţionale, între care şi complexurile energetice din Oltenia, de la Rovinari, Turceni şi Craiova. AVAS a demarat recent procedurile pentru a scoate la vânzare pachetul majoritar de acţiuni de la Complexul Energetic de la Craiova, însă schimbarea de guvern ar putea aduce altă strategie în domeniul energetic, cel puţin conform opiniei exprimate de Adriean Videanu, care doreşte reîntoarcerea celor trei entităţi în subordinea ministerului pe care îl va conduce.
Condescu aşteaptă respingerea ordonanţei
Liderul Federaţiei Naţionale Mine Energie, Marin Condescu, a declarat că a negociat cu lideri ai PD-L şi PSD respingerea în parlament a Ordonanţei nr. 101/2006. Sindicatele conduse de Condescu au organizat mai multe greve împotriva aplicării Ordonanţei 101 şi l-au ameninţat cu judecata pe fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, acuzându-l că a blocat documentul respectiv, pentru a nu mai fi supus dezbaterilor în plen.
„Ne aşteptăm ca printre primele decizii care vor fi luate în parlament să fie şi respingerea Ordonanţei de Urgenţă nr.101/2006 şi avem garanţii din partea partidelor de guvernământ că va fi respinsă. Am încercat să facem în aşa fel încât să fie supusă dezbaterilor în legislatura trecută, însă nu am reuşit. În prezent, dorim revenirea complexurilor energetice la Ministerul Economiei, mai ales că Ordonanţa a primit avize negative de la toate comisiile prin care a trecut. Noi avem variante pentru înfiinţarea unei companii energetice a lignitului şi energiei Oltenia din care să facă parte Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi cele trei complexuri şi înfiinţarea unui complex Energetic format din CNH, termocentralele de la Mintia şi Paroşeni şi o hidrocentrală. Suntem şi pentru înfiinţarea unor termocentrale noi“, a declarat Marin Condescu. Sindicalistul nu a ascuns faptul că susţine un grup de firme private care doresc să construiască la Plopşoru-Gorj o termocentrală. Aceasta ar intra însă în concurenţă directă cu cele trei termocentrale de la Turceni, Rovinari şi Craiova, care au de făcut investiţii masive la capitolul mediu.
Complexurile produc energie ieftină
Variantele propuse de sindicatele lui Condescu, privind înfiinţarea unei companii energetice în Oltenia şi a unui complex energetic care să cuprindă Compania Naţională a Huilei, sunt incompatibile cu ceea ce există pe piaţă. Pe 8 octombrie, la iniţiativa Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului a fost înfiinţată, prin ordonanţă de urgenţă, Compania Energetică Naţională. Din aceasta fac parte Electrica, Hidroelectrica şi complexurile energetice de la Rovinari şi Turceni, care produc jumătate din energia electrică a ţării.
În prezent, cei mai importanţi producători de energie ai Olteniei se află, prin Ordonanţa 101, în portofoliul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. Interesul în jurul complexurilor energetice ale Olteniei este generat de faptul că toate cele trei entităţi produc una dintre cele mai ieftine energii electrice de pe piaţă şi acoperă circa o treime din producţia de electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din ţară. În prezent, acţionarul majoritar al CE Craiova este AVAS, care deţine 73% din acţiuni, Fondul Proprietatea are 25%, iar 2% aparţin Societăţii pentru Închiderea şi Conservarea Minelor S.A. De asemenea, 15% din capitalul social al CE Turceni este deţinut de Fondul Proprietatea, iar 85% se află în posesia Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. La Complexul Energetic Rovinari, Fondul Proprietatea deţine 23,73% din acţiuni, iar AVAS – 76,27%.
În profit
Potrivit datelor făcute publice de AVAS, Complexul Energetic Turceni a avut în primul semestru din 2008 un profit net dublu, de 90 de milioane de lei, faţă de 45 de milioane de lei, cât înregistrase în primele şase luni ale anului 2007. Complexul Energetic Craiova a înregistrat în primul semestru din 2008 un profit net de 17,18 milioane de lei, dublu faţă de profitul net din semestrul întâi al anului 2007, de 8,12 milioane de lei. În primul semestru al acestui an, Complexul Energetic Rovinari a avut un profit net de 43,9 milioane de lei, mai mic cu circa 40% faţă de semestrul I din 2007, din cauză că nu a funcţionat cu toată capacitatea.
