Procurorii doljeni au trimis ieri în judecată trei tineri pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune, spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional organizat. Aceştia au „uşurat“ mai mulţi cetăţeni străini de aproape 200.000 de euro, promiţându-le întâlniri cu femei atrăgătoare.
Grupul infracţional format din patru studenţi la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Craiova a fost destructurat la începutul lunii septembrie 2006, de ofiţerii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Craiova. Adrian Negrilă, de 23 de ani, din Râmnicu Vâlcea, Mihaela Mustaţă, de 23 de ani, şi Alexandru Militaru, de 23 de ani, ambii din Craiova, şi Elvis Covercă, de 23 de ani, din Râmnicu Vâlcea, au fost „săltaţi“ de oamenii legii de la un examen de restanţă.
Conform procurorilor DIICOT, supravegherea grupului a început după ce, pe 12 mai 2005, un cetăţean străin a sesizat că a fost înşelat cu 500 de euro de Mihaela Mustaţă, cu care corespondase pe internet în vederea căsătoriei. Ofiţerii BCCO Craiova au stabilit că studenţii contactau pe internet cetăţeni străini, cărora le prezentau fotografii ale unor tinere frumoase, şi încercau să stabilească întâlniri cu aceştia la ei în ţară. „Fetele“ înduioşau străinii cu poveşti triste despre familiile lor, despre sărăcie şi întâmplări tragice, iar atunci când aceştia cădeau în capcană, îi „uşurau“ de diverse sume de bani. Pentru ca străinii să nu depună plângeri, studenţii craioveni le trimiteau adeverinţe medicale false, documente emise de autorităţi privind pierderea sau furtul actelor de stare civilă şi, dacă vedeau că le merge, mai cereau bani. „Banii pe care mi i-ai trimis i-am dat bunicii pentru a plăti factura de energie electrică. Poţi să-mi mai trimiţi?“, aşa suna unul dintre „textele“ găsite de procurori în calculatoarele tinerilor.
Spălare de bani
După mai multe luni de cercetări, pe 22 iunie 2006, poliţiştii au efectuat o percheziţie la domiciliul Mihaelei Mustaţă, unde
i-au surprins în flagrant pe Negrilă, Mustaţă şi Militaru, în timp ce corespondau cu cetăţeni străini. Atunci au fost confiscate două laptopuri, 82 de CD-uri, zece mii de euro şi documente care atestau participarea la grupul criminal organizat. După percheziţia domiciliară, anchetatorii au observat că tinerii au început să plimbe banii dintr-un cont în altul pentru a li se pierde urma. Conform materialului de urmărire penală întocmit de procurori, Mihaela Mustaţă şi-a lichidat contul de la BRD, în care avea 33.490 de euro, a doua zi după percheziţie. În aceeaşi zi, tânăra a retras din alt cont pe care îl avea la ING 34.900 de lei şi a transferat în cel al mamei sale alţi 119.907 lei, aceştia din urmă ajungând, în final, în contul bunicii. Din acelaşi cont a transferat în cel al unui cabinet de avocatură din Craiova suma de 35.000 de lei. Pe 27 iunie, mama Mihaelei a cumpărat de toţi banii certificate de depozit, pe care le-a revândut pe 22 iulie.
Tot pe 23 iunie, Negrilă şi Militaru şi-au lichidat conturile. Procurorii DIICOT au stabilit că acesta din urmă a retras de trei ori câte 50.000 de lei, o dată 2.352 şi ultima dată 10.334 de lei, toţi banii ajungând în contul aceleiaşi case de avocatură cu titlul „administrare cont avocat“.
Trimişi în judecată
la Tribunalul Dolj
După ce au administrat toate probele strânse împotriva lor, procurorii DIICOT au decis ieri trimiterea în judecată a trei dintre ei – Adrian Negrilă, Mihaela Mustaţă şi Alexandru Militaru, pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune, constituirea unui grup infracţional organizat şi spălare de bani. Cei trei riscă să petreacă până la 20 de ani în închisoare, dacă vor fi găsiţi vinovaţi de magistraţii doljeni.
Înşelăciunea se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani dacă a fost săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase, spălarea banilor – cu închisoare de la 3 la 12 ani, iar iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat – cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Poliţişti pe internet
După percheziţia efectuată de ofiţerii BCCO Craiova, membrii grupului infracţional au postat pe forumuri specializate în combaterea criminalităţii informatice numele şi numerele de telefon ale ofiţerilor care anchetau cazul. Oamenii legii craioveni erau prezentaţi drept falşi poliţişti care încercau să escrocheze victimele fraudelor. Acţiunea studenţilor craioveni a dat rezultate, pentru că multe dintre victimele lor au refuzat dialogul cu ofiţerii craioveni, considerându-i infractori.
