Acordul de pace negociat de preşedintele Sarkozy în capitala Rusiei rămâne un document misterios chiar şi după semnarea sa de către ambele părţi. El dă deja naştere unor interpretări diferite la Moscova şi Washington.
Liderul de la Kremlin a semnat sâmbătă planul negociat de Franţa în vederea încetării luptelor cu Georgia. Acordul pentru încetarea focului semnat vineri, la Tbilisi, de preşedintele georgian Mihail Saakaşvili fusese trimis sâmbătă, prin fax, Rusiei, de diplomaţia americană.
Preşedintele american George W. Bush a salutat prudent sâmbătă semnarea de către Moscova a planului de pace destinat să pună capăt conflictului cu Tbilisi, insistând asupra faptului că Abhazia şi Osetia de Sud trebuie să facă parte în continuare din Georgia, se arată într-o sinteză realizată de NewsIn privind ultimele evoluţii ale conflictului din Georgia.
Semnarea planului, negociat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care ar trebui să pună capăt confruntărilor sângeroase care au izbucnit săptămâna trecută, este o „sursă de speranţă“, a declarat preşedintele american. „Acum trebuie ca Rusia să onoreze acordul şi să-şi retragă trupele“, a spus preşedintele, retras la ranch-ul său din Texas, unde s-a sfătuit sâmbătă cu principalii săi consilieri în materie de securitate.
La rândul său, secretarul american de stat, Condoleezza Rice, a declarat sâmbătă că forţele ruse trebuie „să înceapă să se retragă rapid“ din Georgia, din moment ce Moscova a semnat un acord de încetare a focului.
Retragere fără termen
Potrivit acordului de reglementare a conflictului, ale cărui detalii nu au fost făcute publice în totalitate, Rusia trebuia, în principiu, să înceapă deja retragerea trupelor sale care au intrat în Georgia, în urma conflictului armat declanşat de tentativa eşuată din
7/8 august a autorităţilor de la Tbilisi de a recâştiga controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud, menţionează AFP. În opinia lui Rice, s-ar putea spune că „ruşii
şi-au încălcat deja cuvântul“ dat, pentru că nu s-au retras imediat după semnarea armistiţiului, vineri, de către partea georgiană.
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a afirmat însă sâmbătă că acordul de încetarea a focului nu fixează limite nici de timp, nici de mărime, pentru contingentul rus de menţinere a păcii, care va rămâne în Georgia „atâta timp cât va fi necesar“.
Secretarul american de stat a contestat această interpretare a acordului. „Mandatul trupelor ruse de menţinere a păcii este foarte limitat“ şi nu priveşte decât acele efective care erau deja prezente în Osetia de Sud înainte de confruntările de săptămâna trecută. Aceste forţe pot „desfăşura misiuni de patrulare limitate într-o arie determinată a zonei de conflict şi nu trebuie să ajungă în zonele urbane georgiene sau să blocheze autostrada“, a subliniat Rice. În plus, aceste măsuri de securitate „limitate“, potrivit secretarului de stat, „nu vor fi instituite decât până vor putea fi desfăşuraţi observatorii internaţionali“.
Ruşii au dreptul să intre în Georgia „câţiva kilometri“
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy i-a trimis o scrisoare omologului său georgian Mihail Saakaşvili pentru a „clarifica“ în special punctul 5 din armistiţiul semnat vineri. Potrivit textului scrisorii trimise de Elysee la Tbilisi, Sarkozy a precizat că forţele ruse de menţinere a păcii vor putea patrula pe teritoriul georgian la „câţiva kilometri“ în afara graniţelor Osetiei de Sud. Aceste forţe vor putea intra „într-o zonă cu raza de câţiva kilometri de la limita administrativă dintre Osetia de Sud şi restul Georgiei, astfel încât nici un centru urban semnificativ să nu fie inclus – mă gândesc în special la oraşul Gori“, precizează documentul semnat de Sarkozy şi datat 14 august. Formula „câţiva kilometri“ ar fi fost înlocuită de o expresie mai precisă cu ocazia vizitei secretarului Rice, vineri, la Tbilisi. Totuşi, nici o precizare în cifre nu a fost dată de surse occidentale, georgiene sau ruse.
Acordul prevede măsuri de securitate suplimentare sub control rus, până la organizarea unui „mecanism internaţional“ de menţinere a păcii. Aceste măsuri „vor lua forma unor misiuni de patrulare, efectuate numai de forţe ruse de menţinere a păcii, la un nivel autorizat de aranjamentele existente, celelalte forţe ruse retrăgându-se la poziţiile anterioare“ izbucnirii ostilităţilor.
Tancurile ruseşti, ca la ele acasă
Sarkozy mai spune în scrisoare că „va trebui să fie definite aranjamente speciale pentru a garanta libertatea de mişcare şi circulaţie de-a lungul axelor rutiere şi feroviare ale Georgiei“. Însă, Rusia pare să ignore cu bună ştiinţă această clauză, aşa cum a fost ea explicată de preşedintele francez. Mai mulţi jurnalişti AFP au constatat prezenţa tancurilor şi a blindatelor ruse în diferite puncte ale teritoriului georgian, îndepărtate de graniţa administrativă a Osetiei de Sud, inclusiv la circa 30 de kilometri de Tbilisi şi în apropierea oraşului Gori, din centru, care este izolat de restul ţării încă de luni. Soldaţii ruşi au făcut incursiuni în mai multe oraşe apropiate de cealaltă entitate separatistă, Abhazia: Zugdidi, Senaki şi portul Poti de la Marea Neagră. În plus, autorităţile georgiene au acuzat sâmbătă Rusia că a aruncat în aer un pod feroviar foarte important, care asigura legătura între estul şi vestul ţării şi era esenţial pentru livrările de petrol din Azerbaidjan.
