Sistemul mai atractiv de predare, indulgenţa profesorilor sau aplicarea strictă a regulamentului i-ar putea motiva pe elevi să nu mai absenteze.
OLT. Absentează aparent fără motiv, poartă ce ştiu că-i scoate pe adulţi din minţi, frecventează barurile în timpul în care ar trebui să fie în clasă, nu mai deschid o carte pentru că există internetul. Asta văd de obicei profesorii şi părinţii în liceenii generaţiei actuale şi nu-şi mai bat capul să înţeleagă de ce s-a ajuns aici.
Profesorii psihologi de la Centrul Judeţean de Asistenţă şi Resurse Educaţionale (CJARE) au făcut, în schimb, un sondaj în rândul elevilor de liceu, dorind să obţină răspunsuri la întrebări legate de motivele pentru care aceştia chiulesc, ce anume i-ar putea determina să vadă şcoala cu alţi ochi, ce părere au părinţii despre faptul că absentează, cu cine îşi petrec timpul etc. Concluzia este că elevii aleg chiulul pentru că orele li se par plictisitoare, metodele de predare, învechite, numărul de ore zilnic, prea mare. Pe deasupra, presiunea anturajului nu este nici ea de neglijat. „Destul de mulţi au spus că pleacă de la ore pentru că altfel colegii i-ar considera «fraieri»“, a declarat directoarea CJARE, Lucia Drăghiceanu.
Unii diriginţi vor doar indemnizaţia
Cei mai mulţi dintre cei 2.175 de liceeni chestionaţi consideră însă că este important să frecventeze şcoala. Aproape în totalitate au declarat că părinţii îi susţin, dar că aceştia nu ştiu, de fapt, ce se întâmplă cu copiii lor. Atunci când află, părinţii se supără, puţini fiind elevii care au spus că pe părinţi nu-i interesează absenţele.
Timpul şi-l petrec în sălile de internet şi cu prietenii, au spus elevii, puţini recunoscând că frecventează barurile atunci când chiulesc. Iar despre cât de des li se întâmplă să chiulească, liceenii s-au împărţit în două tabere. Unii au spus că lipsesc de la ore în fiecare zi, alţii că lipsesc foarte rar. N-ar mai fi tentaţi să chiulească dacă orele de curs ar fi mai atractive, au răspuns cei mai mulţi dintre ei, dacă materiile de studiu ar fi mai puţin încărcate, dacă orele de curs ar fi mai puţine, iar profesorii mai indulgenţi, dar şi dacă regulamentele şcolare s-ar aplica şi ele cu stricteţe. Cei mai mulţi dintre ei conştientizează că sunt într-o situaţie dificilă atunci când primesc preaviz de exmatriculare şi îşi doresc să se schimbe, puţini fiind cei cărora preavizul le este indiferent.
Concluziile în urma aplicării testului vor fi prezentate şi diriginţilor, conducerea CJARE şi reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt convocând şedinţe la care vor fi prezenţi profesorii ce şi-au asumat responsabilitatea de diriginte. „Foarte multe cadre didactice au făcut cursuri pentru diriginţi, în ultimii ani, însă este adevărat că încă avem în şcoli diriginţi care vor doar indemnizaţia ce li se cuvine pentru această activitate, fără să se implice şi să-şi cunoască elevii“, a mai spus Drăghiceanu.
