Pe lângă marii poluatori din Gorj, care de mai mulţi ani se modernizează şi se retehnologizează, parametrii de poluare rămân aceiaşi , au apărut şi micii poluatori, trataţi cu îngăduinţă de organele de protecţie a mediului.
GORJ. Pe malurile pâraielor şi râurilor ce străbat localităţile judeţului Gorj, poţi vedea resturi provenite din gospodăriile locuitorilor, gunoaie şi multe materiale din plastic, iar în apropierea oraşelor mai mici se aruncă resturi provenite din demolarea construcţiilor. Lacurile de acumulare ale microhidrocentralelor de pe Jiu au devenit adevărate depozite de materiale şi obiecte din plastic, aruncate în apele curgătoare de salariaţii unităţilor de alimentaţie publică amplasate în apropiere. În unele zone funcţionează spălătorii auto, care deversează substanţele şi apa folosită direct în pâraie. Acestea funcţionează de peste un an, fără să fie dotate cu fose septice, iar la Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj sunt înregistrate acte de autorizare pentru a fi folosite, ca justificare, în cazul unor controale.
CE Turceni şi SNCFR Marfă, poluatori
Transportul lignitului din depozitele de cărbune către termocentrale, în vagoane Fals descoperite, pe distanţe cuprinse între 30 şi 100 km, înseamnă o poluare masivă a atmosferei cu zeci de tone de praf de cărbune pe întreaga distanţă de transport şi a apelor de suprafaţă, în urma ploilor. La un transport executat de SNCFR pe o distanţă de 100 km cu o garnitură de tren formată din 40 de vagoane, din cele 2.200 de tone transportate se pierd între 50 şi 80 de tone de cărbune în atmosferă şi pe sol. Complexul Energetic Turceni dispune de patru depozite de cărbune la sol, o groapă de cenuşă rezultată din arderea cărbunelui în termocentrală şi peste 15 km de benzi transportoare descoperite, ce constituie puncte poluatoare pentru mediu.
De mulţi ani, când se vorbeşte de protejarea mediului, conducătorii acestui poluator industrial amintesc numai de scăderea noxelor eliminate în atmosferă de grupurile energetice, adică de poluarea la „gura coşului“, fără să realizeze că întreaga activitate a complexului trebuie reconsiderată. Eforturile depuse de cei care desfăşoară activităţi miniere pentru a executa lucrări pentru împiedicarea poluării mediului înconjurător nu sunt suficiente. De la înfiinţarea Complexului Energetic Turceni până în prezent, nici o carieră de cărbune din Bazinul Carbonifer Jilţ nu a primit fonduri financiare importante care să fie destinate protecţiei mediului în zona depozitelor de cărbune existente.
În anul 2006, minierii au plantat puieţi de salcâm în jurul acestor depozite pentru a se crea în viitor perdele de protecţie (mulţi s-au uscat), iar la punctele de încărcare s-au construit, tot prin forţe proprii, paravane de protecţie. În anul 2007, Complexul Energetic Turceni şi-a amintit de situaţia existentă în sectorul minier şi a repartizat 70.000 de lei pentru a prelungi ecranul protector la punctul de încărcare Jilţ Nord. Această sumă este singura repartizată pentru lucrări de protecţie a atmosferei, în ultimii doi ani, către sectorul minier. În 2006 şi 2007, s-au repartizat pentru amenajarea şi redarea către agricultură a unor terenuri de peste 160 de hectare şi pentru împădurirea a 34,7 ha suma de 15 miliarde de lei vechi. Aceste sume dirijate către sectorul minier pentru executarea unor lucrări de ecologizare, de amenajare a unor terenuri pentru a fi redate agriculturii, dar în mod special pentru protecţia mediului înconjurător se dovedesc insuficiente, iar urmările nu sunt în concordanţă cu normele europene pentru mediu.
