Când suntem relaxaţi şi destinşi, însăşi viaţa pare altfel. De obicei, starea de relaxare o recunoaştem ca fiind lipsa stării de oboseală.
Starea de relaxare apare când suntem destinşi, odihniţi, când dormim bine, în week-end sau după concediu. De multe ori, starea de relaxare este însoţită de o stare de bună dispoziţie, de toleranţă, de răbdare şi înţelegere. Dacă atunci când suntem obosiţi şi stresaţi de diferite probleme, reacţionăm prin nerăbdare şi deseori creăm furtuni conjugale, când suntem relaxaţi, totul pare mai calm şi noi înşine suntem mult mai concilianţi cu partenerul de cuplu.
Din păcate, în cultura societăţii în care trăim, noţiunea de relaxare, locul şi importanţa ei nu sunt aproape deloc cunoscute, de multe ori relaxarea fiind privită ca un moft importat din cultura capitalistă.
Binefacerile relaxării nu sunt cunoscute, iar destinderea obţinută prin diferite metode de relaxare este privită ca şi când ar fi ceva opţional – „o să mă relaxez dacă o să am timp“ este fraza cel mai des întâlnită atunci când se vorbeşte despre relaxare. În acest context au loc de obicei dispute în viaţa de cuplu, în care ambii parteneri trăiesc stări neplăcute din cauza gradului de stres acumulat de fiecare din cei doi. La persoanele şi cuplurile care trăiesc sub tensiune, cu un nivel de stres ridicat, iritabilitatea şi starea de angoasă sunt de obicei semne care anunţă apariţia stresului. Acumularea de stres duce la apariţia problemelor de sănătate, mai întâi funcţionale, cum ar fi cele legate de somn, digestive, „senzaţia de gol în stomac“, apoi probleme organice, de tipul bolilor cardio-vasculare sau boli de natură imunitară: apare acea lipsă de rezistenţă a organismului, persoana răceşte mai uşor, suferă mai tot timpul de stări gripale, dureri de cap, de gât etc. În plus, stresul favorizează o proastă igienă alimentară: „nu mănânc acum, sunt supărat“, sau excese: „mă duc să-mi cumpăr îngheţată, fiindcă sunt stresată… iar m-am certat cu el“ sunt de obicei justificări ale unor comportamente nocive pentru sănătatea organismului.
Nu vă minţiţi nervii cu tutun sau alcool
Cel mai grav lucru însă, pe care majoritatea persoanelor îl fac atunci când sunt stresate, este să recurgă la diferite substanţe toxice, cum ar fi tutunul şi alcoolul, sau chiar la unele medicamente, fapt ce are consecinţe negative asupra sănătăţii. De câte ori nu am aprins o ţigară „ca să ne calmeze!“, distrugându-ne de fapt sănătatea… Crizele de panică, problemele depresive, stările de angoasă apar de obicei ca urmare a acumulării de stres. Două furtuni nu pot crea decât un taifun. Relaţia de cuplu în care cei doi parteneri sunt stresaţi nu poate oferi un cadru în care fiecare să poată trăi stări de linişte şi armonie care să reechilibreze şi să destindă pentru a putea duce la bun sfârşit treburile cotidiene.
Mai ales în relaţia de cuplu, emoţiile sunt cele care comandă. Când emotivitatea este stimulată peste un anumit prag de intensitate, apar întâi emoţiile şi mai apoi gândurile. Cu cât o persoană este mai furioasă, de exemplu, cu atât va produce mai multe gânduri colerice şi îi va fi tot mai greu să gândească limpede când furia este în creştere. De aceea este bine să învăţăm să devenim conştienţi de emoţiile noastre şi să încercăm să le observăm şi apoi să le controlăm, prin tehnici extrem de simple de respiraţie şi relaxare.
Controlează-ţi emoţiile prin respiraţie
Cunosc doi oameni, căsătoriţi de patru ani, care se iubesc, însă au apelat la psihoterapie pentru că viaţa lor devenise un calvar din cauza disputelor legate de mici probleme casnice. De obicei, scenele porneau de la un amănunt şi degenerau în scandaluri pline de ţipete, reproşuri şi lacrimi. La ultima dispută pornită de la o revistă pierdută pe undeva prin casă, cearta lor a atins apogeul şi au realizat că nu mai pot controla situaţia, că îşi fac rău unul altuia, că fiecare produce suferinţă şi nu plăcere persoanei pe care o iubeşte şi apoi fiecare dintre ei se simţea vinovat. Au realizat că furia era mai puternică decât sentimentele, că pierderea controlului cauzată de prea multe emoţii ducea la conflicte nejustificate şi ilogice. Exerciţiile de relaxare pe care le-au învăţat, practicate individual, apoi împreună, le-au permis să-şi transforme crizele de furie în momente de calm şi destindere, au devenit mult mai relaxaţi şi, având acces la controlul propriilor sentimente, au reuşit să-şi transforme căsnicia într-o oază de linişte şi bucurie, un loc în care să se simtă bine, senini, calmi şi destinşi.
Este util ca periodic să verificăm starea de stres acumulată în tumultul vieţii cotidiene şi să analizăm utilitatea investirii „timpului de care nu dispunem“ în practicarea unor metode şi procedee de a ne relaxa. Relaxarea este însăşi arta de a şti cum să trăieşti simţindu-te bine!
Material realizat de Gina Chiriac, psihoterapeut la Clinica Grigorie Decapolitul din Craiova, situată în incinta Liceului de Chimie, tel. 0744.545.352
