Cum era de aşteptat, după distrugerea culturilor de păioase, seceta prelungită din acest an a compromis şi culturile de porumb şi floarea-soarelui din judeţul Dolj. 116.719 hectare cultivate cu porumb şi 32.139 de hectare cultivate cu floarea-soarelui nu mai pot fi recoltate, fiind compromise, indiferent de precipitaţiile care ar cădea. Specialiştii bătrâni previzionează că vom fi nevoiţi să traversăm un an precum 1946, când temperaturile au depăşit 61 de grade Celsius la soare, iar foametea a pus stăpânire pe toată ţara.
Consecinţele încălzirii globale sunt din ce în ce mai vizibile, iar efectele preconizate ale acestui fenomen ar trebui să dea frisoane guvernelor, care nu mişcă nici un deget pentru contracararea nenorocirilor anunţate de mult timp. Deşert în Dobrogea şi pe actualele câmpii din sudul României, porumbul înlocuit de sorg şi creşterea numărului de cazuri de cancer de piele sunt doar câteva nenorociri care ameninţă serios ziua de mâine.
Părerile specialiştilor sunt divergente cu privire la ireversibilitatea acestui fenomen. Unii cred că încălzirea climei este doar un fenomen trecător. Alţii consideră că ne îndreptăm, inconştienţi, spre dezastrul final.
Prof. univ. dr. Sterie Ciulache, şeful Catedrei de Meteorologie şi Hidrologie de la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti şi director al Centrului de cercetări fizico-geografice şi de impact asupra mediului, afirma de curând că, dacă nu se iau măsuri acum, schimbările climatice pot deveni ireversibile. România, fiind situată în zona temperată a Europei, se va afla în aceeaşi situaţie ca toate statele din zonele temperat-continentale. Adică va fi din ce în ce mai cald, vom avea veri fierbinţi şi inundaţii, precum şi alternanţe rapide ale acestor fenomene. Această situaţie se va conserva, poate, câteva decenii, susţin adepţii acestei teorii, perioadă în care atât în anotimpul cald, cât şi în cel rece e foarte probabil ca temperaturile să fie ori prea mari pentru media perioadei, ori prea coborâte. După aceste alternanţe, situaţia se va normaliza, specialiştii susţinând că există încă în sistemul atmosferic resurse de retroversiune, adică vor avea loc procese capabile să niveleze diferenţierile climaterice.
Sorgul, soluţia academicienilor
Academicianul Cristian Hera, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“, ca specialist în agricultura românească, este mult mai oprimist decât meteorologii şi cercetătorii fizico-geografici, explicând că, în condiţiile încălzirii climei din România, agricultura va fi mult afectată. „În mod cert, se va produce o mutaţie în structura plantelor de cultură, mai ales în ceea ce priveşte soiurile şi hibrizii care vor fi realizaţi în următorii 50 de ani. În condiţiile generale din România, eu nu cred că se va ajunge la asemenea schimbări dramatice încât, în loc de porumb, să cultivăm curmal, mai ales dacă factorii de decizie vor lua măsurile necesare! Se vor realiza hibrizi de porumb cu o rezistenţă specifică la secetă. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că în prezent, în zonele extrem de secetoase, porumbul este înlocuit cu sorg. Acesta, din punct de vedere genetic, este mult mai rezistent la secetă. În România, în prezent, zonele care sunt cel mai puternic afectate de fenomenul deşertificării sunt cele din Dobrogea şi sudul ţării“, declara cu puţin timp în urmă distinsul academician Hera. O fi sorgul o soluţie pentru furajarea animalelor, dar n-a auzit nimeni de mămăligă din sorg!
Mai bine plătim daune decât să luăm măsuri!
În timp ce specialiştii se bat în opinii care de care mai adevărate, realitatea de pe câmpuri a luat-o cu mult înaintea lor. În judeţul Dolj, din cele 116.719 hectare cultivate cu porumb, nimic nu va scăpa de efectele secetei pedologice, capacitatea de apă utilă a solului scăzând sub 30%. Majoritatea suprafeţelor cultivate cu porumb sunt neirigate, plantele intrând de mai multe zile într-un proces ireversibil de uscare. Doar câteva mii de hectare de porumb aflate în administrarea marilor exploataţii agricole din judeţ sunt irigate şi sunt şanse reale ca fermierii să poată culege la toamnă recoltă. Toată valea Dunării, după ce anul trecut a fost inundată, acum este pârjolită. La Rast, din cele 1.500 de hectare cultivate cu porumb, în cel mai bun caz, se va obţine nutreţ pentru animale.
„Din tot câmpul de porumb nu adunăm o căruţă de ştiuleţi. Din cauza temperaturilor ridicate, ce nu s-a uscat nu a polenizat, iar ştiuleţii nu vor avea boabe. Poate să vină peste câmpuri şi Dunărea, că mortul de la groapă nu se mai întoarce. Floarea-soarelui s-a mumificat când turta avea zece centimetri diametru. Dacă guvernul ar fi dispus ca ANIF să bage apă pe canalele magistrale, măsură simplă de contracarare a secetei, vă spun că multor plante li s-ar fi prelungit viaţa pe principiul ligheanului. Adică, dacă este cald şi pui un lighean cu apă în cameră şi un cearşaf ud la uşă, atmosfera devine respirabilă, dacă nu, te frig plămânii când respiri. Dacă era apă pe canalele magistrale, nici nu ar fi secat atâtea fântâni din sudul judeţului. O fi mai ieftină măsura cu plata daunelor decât cea cu băgatul apei pe canalele magistrale!“, a spus primarul Rastului, Iulian Silişteanu, care are satul ori inundat, ori opărit.
La Cetate, doar porumbul din ferma lui Gigi Neţoiu cultivat pe 365 de hectare va putea fi recoltat, pentru că aici sistemul de irigaţii este funcţional şi se irigă din plin. Porumbul lui Neţoiu a ajuns o oază într-un deşert cenuşiu.
Deşi starea culturilor de primăvară din judeţ este mult mai gravă decât a celor de toamnă, deşi se anunţă un sfârşit şi început de an dezastruos, autorităţile centrale şi locale se limitează la inventarierea suprafeţelor calamitate. Imobilismul sistemului organizatoric din agricultură şi lipsa iniţiativelor fundamentate şi oportune au fost şi vor fi plătite scump de toţi cei care trăim sub cerul României.
