Pe lângă Masa Tăcerii, renumita operă aparţinând lui Constantin Brâncuşi, în municipiul Târgu Jiu mai există o masă de dimensiuni mai mici, fără scaune, care poartă amprenta geniului marelui sculptor. Aceasta se găseşte în curtea casei Gănescu, în care artistul a locuit în timpul lucrărilor la ansamblul de la Târgu Jiu.
GORJ. Cea de a doua masă a lui Brâncuşi este mai puţin cunoscută, cu toate că se află pe lista monumentelor şi a avut un rol important la realizarea Mesei Tăcerii. Aceasta se găseşte în prezent în curtea casei Gănescu, în care Brâncuşi a locuit pe perioada lucrărilor de realizare a ansamblului monumental de la Târgu Jiu, imobilul fiind situat în centrul oraşului, lângă Prefectura Gorj. Autorităţile locale intenţionează să o mute în Parcul Central, în apropiere de Masa Tăcerii şi lângă Centrul de Artă şi Cultură „Constantin Brâncuşi“. „Intenţionăm să amenajăm un loc special pentru amplasarea acestei lucrări, care face parte din cele 64 de monumente din Târgu Jiu. Vom pune o plăcuţă în care vom explica semnificaţia acestei mese, despre care nu se cunosc multe lucruri“, a spus Sorin Buliga, directorul Centrului „Constantin Brâncuşi“.
Istoria celei de a doua mese a lui Brâncuşi
Masa fără scaune are o istorie interesantă, aceasta având o contribuţie importantă în privinţa realizării Mesei Tăcerii. În anul 1937, la comanda lui Brâncuşi, a fost adusă o masă din piatră de travertin din localitatea Banpotoc, de lângă Geoagiu. Brâncuşi se afla atunci la Paris, iar cioplitorii care lucrau la realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu au scrijelit pe masă o inscripţie, un fel de semnătură a artistului, lucru ce l-a mâniat pe acesta şi i-a pus să o umple cu plumb. Nemulţumit, Brâncuşi a solicitat să se aducă altă masă de dimensiuni ceva mai mari, care a ajuns la Târgu Jiu în anul 1938. Apoi, marele sculptor a făcut o combinaţie între cele două. A luat tăbliile, părţile superioare, de la fiecare şi le-a pus una peste alta, astfel încât a rezultat Masa Tăcerii. Picioarele celor două mese au fost lăsate în parc.
„Naşterea“ celei de a doua mese
Conform lui Sorin Buliga, există două variante cu privire la „naşterea“ celei de a doua mese. Prima a fost expusă de brâncuşologul Ion Pogorilovschi, care, în teza de doctorat, arată că grădinarul Eperschield, care se ocupa de parcurile din oraş, a pus cele două părţi una peste alta şi a dus masa rezultată lângă Coloana fără Sfârşit. A doua variantă îi aparţine lui Sorin Buliga: „Isac Ijac, care a fost secretarul Primăriei Târgu Jiu, mi-a spus, înainte de a muri, că, pe la mijlocul deceniului al şaptelea, lucrătorii primăriei a luat cele două corpuri, care sunt, de fapt, nişte rebuturi, dar cu o valoare mare şi acestea, şi
le-au dus în parcul Coloanei“. Acesta spune că Brâncuşi nu a lăsat nici un fel de indicaţii cu privire la cea de a doua masă şi nici cu privire la locul unde aceasta să fie amplasată. Masa fără scaune a stat în parcul Coloanei până în anul 2003, când, în urma amenajării peisagistice realizate după proiectul unei firme americane, aleea care ducea către masa fără scaune a fost desfiinţată şi, astfel, aceasta a fost luată şi dusă în locul în care se află şi în prezent.
