Autorităţile vor să introducă în intravilan peste 300 de hectare şi să dea liber la construcţii în zona centurii ocolitoare de nord a oraşului. Apariţia unui cartier în zonă ar schimba însă statutul drumului, care ar deveni stradă a municipiului.
Încercarea autorităţilor craiovene de a extinde intravilanul municipiului cu circa 300 de hectare ar putea eşua din cauza centurii ocolitoare a oraşului, au avertizat arhitecţii implicaţi în proiectul primăriei. Pentru teritoriul ce se întinde de-a lungul centurii, din zona Aeroportului Internaţional Craiova până la Işalniţa, municipalitatea a comandat recent un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), după care urma introducerea lui în intravilan, fapt care permite ridicarea de locuinţe în zonă.
Centura ocolitoare – stradă în oraş
Arhitectul care a întocmit PUZ, Radu Ionescu, spune însă că intenţia municipalităţii ridică serioase probleme de ordin tehnic şi legal. Construirea aici a unui cartier de locuinţe ar anula statutul de drum expres al centurii ocolitoare, care ar deveni stradă interioară a oraşului. Regimul de viteză pentru circulaţia rutieră ar trebui scăzut de la 70 km/h la 50 km/h, iar artera ar avea numeroase intersecţii. În plus, centura ocolitoare ar trebui preluată de Primăria Craiova, care va fi nevoită să aloce bani de la bugetul local pentru întreţinerea şi repararea ei. În plus, noul cartier ar avea nevoie de reţele de utilităţi, fapt care ar putea pune bugetul la cheltuieli uriaşe. „Legea prevede că, dacă un drum naţional este inclus în intravilanul unui municipiu capitală de judeţ, el trebuie să fie preluat în administrare de consiliul local respectiv. Va primi un nume şi va deveni stradă interioară a municipiului. Centura blochează dezvoltarea oraşului. Acest PUZ propune ca actuala centură ocolitoare să fie completată de încă două benzi de circulaţie, pentru a deveni inel ocolitor, aşa cum se întâmplă în marile oraşe, iar dezvoltarea oraşului să fie concentrică“, a declarat arhitectul Radu Ionescu. La preţurile pieţei, zona propusă pentru extinderea intravilanului valorează sute de milioane de euro.
„În zona centurii ocolitoare, terenul se vinde cu 30-40 de euro pe metrul pătrat. Unele case sunt deja construite, ca şi anexe gospodăreşti. În primul rând, eu cred că zona de lângă centură are potenţial industrial şi abia apoi rezidenţial“, a precizat Teodor Popescu, director al agenţiei imobiliare DORCAS.
Dezvoltare în interiorul graniţei urbanistice
„Zona centurii ocolitoare de nord nu este singura care împiedică dezvoltarea oraşului“, este de părere Emil Ştefârţă, preşedintele Comisiei de urbanism din cadrul Consiliului Local (CL) Craiova. Altă problemă delicată este cea a depozitului ecologic de gunoi amplasat în Lunca Jiului.
„Viziunea arhitecţilor este ca oraşul să se extindă şi dincolo de Jiu, spre Bucovăţ. Ne încurcă însă groapa de gunoi, care nu are voie să fie în oraş, conform normelor europene. Practic, Craiova nu se mai poate dezvolta pe teritoriul ei“, a afirmat Ştefârţă.
Potrivit acestuia, cel puţin până se găsesc soluţii tehnice şi legale, dezvoltarea oraşului va merge liniar. Problema este că nu pe teritoriul Craiovei, ci pe al comunelor învecinate, o dată cu crearea mult discutatei zone metropolitane, care va îngloba teritorii ale localităţilor limitrofe. Dezvoltări rezidenţiale pe zone mici se mai pot face în puţinele locuri rămase libere în interiorul graniţei urbanistice actuale a oraşului.
Emil Ştefârţă a indicat câteva dintre ele: zona mixtă din apropierea DAEWOO Craiova, zona magazinului Selgros, alături de unitatea militară din Făcăi şi zona Dealul Spirei şi zona cimitirului Nisipuri.
