„Se intră greu în învăţământ“ – este un lucru pe care îl ştie orice absolvent de liceu care intră la facultate sau orice absolvent de învăţământ superior care a făcut modulul pedagogic.
Mii de absolvenţi ai celor şapte facultăţi craiovene care pregătesc viitorii dascăli se luptă în fiecare an pentru a ocupa unul din cele câteva zeci de posturi libere din învăţământul doljean. În timp ce în alte judeţe, un post în învăţământ reprezintă ultimul loc de angajare spre care se îndreaptă un absolvent, în Dolj, un loc la catedră este râvnit de sute de absolvenţi. Dar tinerilor nu le rămân decât câteva posturi libere, majoritatea celor eliberate pe parcursul anului ocupându-se în şedinţele publice de pretransferuri. „În general, posturile libere se ocupă în şedinţa de pretransferuri din primăvară. Şi cadrele didactice care se transferă din alte judeţe au pondere importantă în ocuparea acestor posturi. Pentru titularizare, majoritatea posturilor sunt însă în rural. Concurenţă mare este pentru cele de matematică, limba română, biologie. Pentru disciplinele tehnice, turism, comerţ nu prea sunt concurenţi, la fel ca şi pentru cele de arte, pian, trompetă. În mediul rural este nevoie de profesori de informatică“, a explicat Diana Buşoi, inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj.
Catedre obţinute în alte judeţe
Alţi absolvenţi recurg la diferite strategii pentru a ajunge la catedră într-o şcoală doljeană – se titularizează în alte judeţe unde este deficit de cadre didactice şi se transferă apoi în Dolj. „Posturile sunt foarte puţine şi se intră greu în învăţământ. După ce câţiva ani încearcă să se titularizeze în Dolj, se duc în alte oraşe cum ar fi Bucureşti, Constanţa sau Braşov, unde sunt foarte multe posturi libere în învăţământ deoarece absolvenţii preferă să se angajeze în mediul privat şi după aceea se transferă în Dolj“, a spus Ion Bebe Cepoi, preşedintele Sindicatelor Învăţământului Preuniversitar, filiala Federaţiei „Spiru Haret“ Dolj.
Profesor la mai multe şcoli
Dacă unii se titularizează imediat după ce au terminat facultatea, alţii se reorientează spre meserii mai bine plătite. „În anul în care am dat eu titularizarea s-a scos decât un singur post pentru oraş la concurs, la Calafat, pe care l-am obţinut eu pentru că am avut cea mai mare medie. Apoi m-am detaşat la «Carol», colegiul unde am făcut liceul“, a spus Raluca Ciurcea, profesoară de matematică la Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova, care acum pregăteşte elevi olimpici. Sunt şi dascăli care sunt nevoiţi să facă naveta între două – trei şcoli pentru a-şi completa numărul de ore. „Sunt suplinitor şi cinci ani după ce am terminat facultatea am lucrat în radio. Este foarte greu să îţi găseşti un post în învăţământ pentru că orele de istorie s-au scos, se fac restrângeri. Nu mai e loc de profesori titulari. Eu am ore la trei şcoli, aici la Grupul Şcolar «Gheoghe Bibescu», la Mofleni şi Făcăi. Aproape tot salariul îl dau pe benzină şi nu ştiu cât o să mai stau în sistem“, a spus Alin Cărtână, profesor de istorie.
Sute de cereri anual
Absolvenţii facultăţilor de profil concurează pe cele câteva posturi libere din învăţământul doljean atât cu colegii lor din alte generaţii, cât şi doljeni care nu şi-au găsit un loc de muncă şi îşi încearcă norocul în învăţământ. „Oricine nu are un loc de muncă depune o cerere la inspectorat în speranţa că poate prinde câteva ore. Pentru că au absolvit o facultate, au modulul pedagogic şi o notă la concursurile de suplinire sau titularizare din 2005 sau 2006, toţi cred că vor ajunge să fie profesori. Am ajuns să concurăm cu Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru că primim anual sute de cereri. Numai din noiembrie până acum am primit peste 50“, a spus Diana Buşoi.
Studenţii craioveni ştiu că nu pot spera la un loc în învăţământ şi nici nu îşi prea doresc să aibă un loc de muncă pentru care să fie plătiţi cu câteva milioane. „Ultimul lucru pe care mi-l doresc este să lucrez în învăţământ, pentru că sunt salarii foarte mici. Deşi termin o facultate în domeniu, vreau să-mi caut un loc de muncă în mediul privat“, a spus Ioana Nica, studentă în anul II la Facultatea de Litere. Alţii consideră că, dacă eşti un profesor bun, atunci poţi face bani. „Nu trebuie să ai neapărat un loc în învăţământ, ci trebuie să te specializezi pe meditaţii. Dacă eşti bun şi îţi faci un nume, copiii vin. Eşti un fel de profesor particular fără carte de muncă şi cotizezi la un fond privat de pensii“, a spus Adrian, student în anul I la Facultatea de Matematică – Informatică.
Piaţa muncii dictează cine se angajează şi unde
Conducerea Universităţii din Craiova nu se sperie însă de numărul mare de absolvenţi care nu reuşesc să se integreze în învăţământul doljean saturat de profesori şi consideră că trierea lor îi revine pieţei muncii. „Şefii de promoţie îi oprim în învăţământul universitar, iar ceilalţi absolvenţi îşi găsesc sau nu loc de muncă în funcţie de ceea ce ştiu. Nu contează câţi termină facultatea sau câţi intră, piaţa muncii dictează cine se angajează şi unde. Liceenii trebuie să ştie exact ce vor să facă în viitor şi să se orienteze spre facultăţi care îi pot ajuta să ajungă acolo unde vor. Dacă anumite domenii nu mai au căutare pe piaţă, atunci nu trebuie să opteze pentru acea facultate“, a explicat Lucian Buşe, prorectorul Universităţii din Craiova.
Dă, Doamne, să plece unu’!
Tinerii care doresc un loc de muncă în învăţământ nu au decât o singură soluţie – să aştepte ca dascălii care s-au săturat de munca la catedră şi de salariile din învăţământ să le lase locul. „Până acum avem înregistrate peste 50 de demisii şi din rural, şi din urban, la toate specializările, mulţi motivând că pleacă pentru că s-au angajat în alte domenii sau pentru că se duc în străinătate. Cei mai mulţi profesori aleg să îşi ia un an concediu fără plată, pentru că au dreptul să facă acest lucru o dată la zece ani. Unii pleacă în străinătate, alţii îşi caută un loc de muncă. Iar cei care nu pot să beneficieze de acest concediu îşi dau demisia. Ne afectează în sens pozitiv, putem spune, pentru că în acest fel putem scoate catedrele la concurs. Dar nu vom putea acoperi în acest an necesarul de posturi în condiţiile în care avem şi restructurări“, a explicat Diana Buşoi.
