Printre zeci, sute si mii de oua comerciale care iau cu asalt zilele de dinaintea Pastelui, unul singur se distinge de la distanta. Este oul simplu, oltenesc, vechi, traditional, incondeiat cu maiestrie de artista Asineta Gâscan. Ignorat aproape cu desavârsire la aceste vremuri noi, in care putini sunt cei care mai apreciaza arta autentica, oul oltenesc ia drumul recunoasterii europene.
Cum au trecut primele zile de martie, comerciantii au pus la naftalina martisoarele si inimioarele de carton si au scos la tarabele de pe Lipscani iepurii de plus, de ciocolata sau chiar pe cei veritabili, coronitele din nuiele, broastele-lumânari si cosuletele cu flori. Intre atractiile de sezon nu lipsesc, desigur, ouale. Roz, albastre, verzi, cu buline sau cu patratele, cu puisori, flori, gâze si alte vietati de primavara, prinse cu panglica de matase sau cu fel de fel de podoabe numai bune sa ia ochii cumparatorilor tineri, decisi sa nu scape nicicum aceste simboluri occidentalo-crestine.
In tot acest timp, trei pachete pleaca din Craiova, pe drumuri lungi si intortocheate. Unul spre Viena, unul spre Paris, al treilea- spre Strasbourg. Si toate trei duc catre meleagurile Europei obiecte pretioase, pe care craiovenii nostri au uitat de mult sa le mai indrageasca: oua rosii incondeiate.
Arta mostenita din familie
Pe toate le-a creat cunoscuta artista Asineta Gâscan, dupa traditia crestineasca din satul sau natal, Dobridor. Acolo si-a petrecut primii ani ai copilariei si tot acolo, mostenind talentul bunicii si al mamei sale, copila „a furat“ cu ochiul si cu inima aceasta arta deosebita. Pornind de la cunoasterea traditiei oltenesti, cu insemnele si simbolurile ei, si pâna la procesul tehnologic in sine, Asineta a invatat sa incondeieze ouale de Pasti ca nimeni alta.
„Rosii cu desene albe, cum este modelul crestinesc, asa sunt ouale incondeiate de mine. In ele ingemanez credinta in Dumnezeu si dragostea de folclor, pe care, cu multa migala, simt artistic si finete reusesc sa le infatisez pe aceste obiecte fragile, simboluri ale Invierii Domnului“, isi apreciaza Asineta Gâscan creatiile la justa lor valoare.
Incondeiatul oualor incepe cu o saptamâna inaintea Sarbatorilor de Pasti si dureaza pâna la Inaltare. Este o munca extenuanta, pe care Asineta o indura si acum, la aproape 80 de ani, cu aceeasi seninatate si dragoste pentru frumos ca in vremurile tineretii. Iar anii nu au schimbat nimic: maiestria, talentul sunt vizibile si acum in preocuparea pentru detalii, in liniile precise si modelele clare. Stergare si covoare cu motive specific oltenesti, stelele de pe cer, unelte agricole folosite in vremuri de demult, elemente ale naturii, floarea Pastelui, intre care, cu vârful acului inmuiat in ceara, sunt scrise de mâna, intr-o caligrafie eleganta, de scoala de fete, intelepciuni vechi sau urari traditionale: „Nihil sine Deo“, „Mult noroc!“, „Hristos a Inviat!“.
Expozitii, carti, recunoastere
Aceste bijuterii purtând semnatura Asinetei Gâscan au devenit cunoscute in cadrul nenumaratelor expozitii din tara, dar si din strainatate. De mai multi ani, creatiile Asinetei si ale familiei sale au fost reprezentate in tari precum Franta, Germania, Canada. Valoarea lor a fost consemnata in arhivele muzeelor – Muzeul Olteniei gazduind de câtiva ani o colectie cu vânzare impresionanta, semnata Asineta Gâscan. Au fost editate carti in care mestesugul dobridorean era pus la loc de cinste acum câteva decenii – „Oua incondeiate din judetul Dolj“, ingrijita de C.S. Nicolaescu-Plopsor, in 1927, având ca modele creatiile Asinetei Guta, bunica Asinetei Gâscan. Astazi, prieteni dragi care au cunoscut-o prin intermediul artei sale, sunt cei care poarta frumusetea si autenticitatea traditiei oltenesti ca mesageri ai unui popor vechi si credincios.
„Am trimis pachete cu oua incondeiate la Paris, Viena, Strasbourg. Prietenii pe care ii am acolo m-au rugat, ca in fiecare an, sa nu-i uit nici de data aceasta. Unele vor ajunge la muzee, cu ajutorul lor, altele vor ramâne in colectiile lor personale, unde vor fi admirate de oaspeti… Pentru mine este suficient ca doi, trei oameni in plus, in fiecare an, sa descopere o particica din frumusetea Oleniei“, declara, emotionata, artista Asineta Gâscan.
