„Pentru cultura poporului din orasul meu natal Craiova, ii leg biblioteca mea si toata colectia mea de tablouri originale ale familiei mele, obiecte de arta si toate mobilele. Cu astea sa se infiinteze o biblioteca libera si un muzeu pentru raspândirea cultului de frumos in sine…“.
Infiintarea bibliotecii publice din Craiova – Biblioteca Judeteana – se datoreaza sotilor Aman. Alexandru Aman (1820-1885), magistrat, fratele celebrului pictor Theodor Aman, si-a exprimat in testamentul sau aceasta dorinta. Doleanta a fost intarita câtiva ani mai târziu si de testamentul sotiei sale, Aristia Aman (1833-1904).
Fundatia „Aman“, compusa din trei sectiuni – biblioteca, pinacoteca si muzeu – patronata de Primaria Craiova, legatar universal al Aristiei Aman, a fost inaugurata pe 21 decembrie 1908, in prezenta ministrului instructiunii publice si al cultelor, Spiru Haret, precum si a altor personalitati ale vietii culturale si politice. Gândita de ctitori ca un centru complex de cultura, cuprinzând o galerie de tablouri si un muzeu pe lânga biblioteca, Fundatia „Aman“ s-a bucurat de un prestigiu deosebit, atestat si de semnaturile in Cartea de Onoare a ilustrilor vizitatori care i-au calcat pragul: regele Ferdinand, regina Maria, regele Carol al II-lea, printul G. Stirbei, general Al. Averescu, Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N. Ghica-Budesti, Ramiro Ortiz, G. Ioan-Sisesti, Sabba Stefanescu, Gh. Titeica, Ion Kalinderu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu, St. O. Iosif, Tache Papahagi, Simion Mehedinti etc.
Romanescu a completat-o
Biblioteca a inceput sa functioneze cu un numar mic de volume donat de fondatori, lucrari de literatura, arta, istorie, drept, filosofie, in limbile româna, franceza, greaca si latina, mostenite de familie, achizitionate de Alexandru Aman, in perioada studiilor la Paris, cumparate din tara sau primite in timpul vietii sale. Colectiile s-au completat in timpul directorului Theodor Popescu, profesor de limba româna la Colegiul „Carol I“, si al urmatorului director, Stefan Ciuceanu, profesor de istorie. Discipol al lui Nicolae Iorga, acesta si-a exprimat, in timpul conducerii sale, viziunea moderna asupra menirii institutiei: aceea „de a nu fi expusa functiunilor politice“.
Zestrea bibliotecii a sporit, dupa cum atesta documentele vremii, prin achizitii si donatii de la institutii culturale, stiintifice sau persoane particulare, iubitoare de carte. Prima institutie care a contribuit la imbogatirea colectiilor Bibliotecii „Aman“ a fost Academia Româna, donatoarea unor valoroase lucrari ale istoricilor si filologilor români.
In 1921, la conducerea Fundatiei a fost numita poeta Elena Farago. Din acel moment, biblioteca a devenit o prezenta mai activa in viata culturala a Craiovei. S-au organizat cursuri de literatura si istoria artei, iar locuinta poetei s-a transformat intr-un adevarat salon literar, pe unde au trecut, printre multi altii, Lucian Blaga, Ion Minulescu, Felix Aderca, Alexandru Iacobescu etc. Intre timp, preocuparea poetei pentru imbogatirea colectiilor a adus noi donatii, printre care se remarca aceea a lui Nicolae P. Romanescu, om politic, fost primar al Craiovei, dar si bibliofil, cunoscator si colectionar de arta.
Pâna in 1950, biblioteca a fost patronata de primaria locala. incepând cu 1 noiembrie 1950, devine biblioteca regionala, pâna in 1968, apoi municipala, iar din 1974 – judeteana. In 1991, prin Decizia nr. 458 din 20 septembrie a Prefecturii Dolj, i se atribuie numele fondatorilor, Alexandru si Aristia Aman.
2006 – cel mai bun an
Astazi, Biblioteca Judeteana „Alexandru si Aristia Aman“ ofera cititorilor sai peste 500.000 de publicatii, colectii enciclopedice reprezentative de carti, periodice, documente grafice si audio-vizuale, românesti si straine. Anual, achizitioneaza peste 15.000 de unitati de biblioteca, inscrie aproximativ 19.000 de cititori, difuzeaza peste 400.000 de volume si este frecventata zilnic de aproximativ 900 de persoane.
„La sfârsitul anului trecut, biblioteca avea inregistrate 516.285 de documente. Numai in 2006 s-a achizitionat un numar record: 13.677 de volume, carti si documente audio-vizuale, publicatii audio-vizuale, periodice, fie din bugetul propriu, fie din donatii de la edituri, alte institutii sau persoane fizice“, a declarat Mariana Leferman, directoarea Bibliotecii Judetene „Alexandru si Aristia Aman“.
Achizitionarea cartilor este o munca riguroasa pentru personalul institutiei. Politica bibliotecii impune ca publicatiile sa fie cumparate direct de la edituri, difuzorii de carte sau târgurile de carte, iar aceasta dupa o sondare atenta a pietei, dupa cerintele si preferintele publicului utilizator, dar si dupa programele scolare si universitare, specificul facultatilor. Fiind sfârsita etapa achizitionarii, urmeaza aceea a prelucrarii colectiilor. „Drumul unei carti in biblioteca este destul de complicat“, a spus Mariana Leferman. „Datorita sistemului electronic, munca angajatilor a fost usurata substantial. Dar nu miscorata. Se inregistreaza electronic totul: evidenta, catalogare, clasificarea, iar cartea se introduce in inventarul bibliotecii. Daca acum 20 de ani un lot de carti parcurgea un drum de vreo doua-trei luni si toate catalogarile se faceau manual, astazi acelasi lucru dureaza in jur de 30-35 de zile“.
Internet versus carte
Trei sali de lectura, cu o capacitate de 110 locuri, o sala audio-video, cu 30 de locuri, aparatura pentru auditii individuale si televizor cu video-player pentru vizualizari colective, care ofera peste 12.000 de documente grafice si audio-vizuale – partituri muzicale, discuri, diapozitive, casete audio, casete video, compact discuri, serviciul comunicarea colectiilor – sectia de imprumut pentru adulti si aceea de imprumut pentru copii si tineret, sectie de restaurare, galerie de arta cu expozitii bilunare, precum si Casa Memoriala a poetei Elena Farago, aflata in incinta bibliotecii. Alaturi de cele patru filiale pe care le mai are in Craiova, Biblioteca Judeteana este o institutie mare, poate cea mai mare si mai valoroasa din oras.
„Cartea este o sursa de informare“, apreciaza Mariana Leferman. „Dupa parerea mea, nu este o bijuterie, pe care sa o admiri de la distanta si sa o tii ferecata intr-o caseta. Dimpotriva. Este un instrument de care utilizatorii se pot ajuta sa se informeze, sa se pregateasca pentru diferite domenii de specialitate sau pur si simplu pentru viata. Desi accesul la internet este accesibil tuturor astazi, consider ca nu este o cale de a te documenta temeinic. Dupa ce ai o baza de cultura, dupa ce ai rasfoit un numar consistent de carti, poti apela la internet ca la o metoda de cautare rapida. Nu insa pentru a face referate sau a-l citi pe Eliade! Nicicând clickul mouse-ului nu va putea inlocui fosnetul hârtiei, iar literele nu vor avea niciodata pe monitor mirosul dulce al hârtiei ingalbenite“.
Casa Farago se renoveaza
Numita directoare a Fundatiei „Alexandru si Aristia Aman“, poeta Elena Farago a condus destinele acestui locas de cultura timp de peste trei decenii, locuind si creând in casa care azi adaposteste o parte din avutia spirituala lasata de aceasta. Ca un omagiu adus poetei, s-a organizat in casa in care a trait o expozitie permanenta care cuprinde 396 de exponate: documente originale, fotocopii, fotografii de familie, scrisori, piese de mobilier, obiecte personale, carti si reviste.
Trecerea anilor si dezinteresul autoritatilor locale au lasat urme vizibile pe cladire. Asa cum declara directoarea bibliottecii, Mariana Leferman, anul acesta insa vor incepe lucrarile de renovare si reconsolidare a acestei case donate de sotii Aman. Proiectul a fost inaintat Consiliului Judetean Dolj, care l-a aprobat. Imediat dupa alocarea banilor, lucrarile vor incepe, iar Casa Memoriala isi va relua infatisarea demna si eleganta de altadata.
