Mii de hectare de teren care ar fi trebuit folosite pentru improprietarirea doljenilor in baza Legii nr. 247/2005 au fost „pierdute“ printre hârtii de primarii din judet.
Desi noua lege a proprietatii aparuta in 2005 ar fi trebuit sa lamureasca problema retrocedarilor in judetele tarii, un prim bilant facut de autoritatile doljene in urma retrocedarilor arata ca, de fapt, actul normativ nu a facut decât sa incurce si mai mult itele restituirilor de pamânt. La un an si jumatate de la aparitia legii, conducerea Institutiei Prefectului Dolj impreuna cu primarii reiau problema retrocedarilor in urma unei situatii intocmite de autoritatile locale si specialistii Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Dolj, care releva faptul ca mii de hectare de teren din judet exista doar pe hârtie, nu si in realitate, iar primariile doljene au prezentat un deficit de alte mii de hectare care ar trebui restituite fostilor proprietari.
2.300 de hectare, doar pe hârtie
Conform datelor centralizate la sfârsitul lunii septembrie a anului trecut de OCPI Dolj, diferenta intre rezerva de teren pusa la dispozitia comisiilor locale de fond funciar pentru aplicarea Legii nr. 247/2005 calculata de OCPI Dolj si cea recunoscuta de primari este de peste 2.300 de hectare de teren. Astfel, in timp ce reprezentantii OCPI sustin ca in localitatile doljene ar mai fi 11.354 de hectare de teren disponibile pentru improprietarire, edilii din judet declara ca de fapt suprafata fizica este de 9.040 de hectare. Potrivit directorului OCPI Dolj, Maria Basescu, diferenta de teren este data de faptul ca, de multe ori, primarii nu iau in calcul suprafetele mici de teren, ci socotesc doar pamânturile comasate. Basescu a declarat ca, pentru a elucida disparitia misterioasa a terenului, saptamânal câte 30 de primari sunt chemati la prefectura pentru discutii cu actele pe masa. „Unde sunt probleme, le discutam cu primarii si incercam sa ne punem de acord. Sunt câteva comune care nu recunosc suprafata de teren pe care am calculat-o noi si diferentele provin din faptul ca terenul exista, dar este farâmitat si primarii nu pun la socoteala pamântul, chiar daca si acesta constituie tot rezerva. Dupa parerea mea, rezolvarea ar fi un cadastru general“, a precizat Maria Basescu. Pâna in prezent, noua primarii din cele 111 nu au recunoscut rezerva de teren calculata de OCPI Dolj, iar pentru Craiova rezerva de teren nu a fost inca socotita de specialistii de la Cadastru.
Deficit de mii de hectare de teren in Dolj
Situatia retrocedarii terenurilor confiscate de comunisti este ingreunata si de faptul ca 45 de primari, printre care si cel din Craiova, au declarat ca nu mai au nici o palma de pamânt pentru punerea in posesie a oamenilor ale caror cereri au fost validate, fapt cu care sunt de acord si reprezentantii oficiului judetean de cadastru. In plus, desi unii dintre acesti edili au specificat faptul ca nici nu mai au nevoie de teren, 16 localitati doljene prezinta un deficit total de 6.710 hectare.
Nicolaie Giurgiteanu, subprefect de Dolj, a explicat ca pâna la sfârsitul lunii aprilie, pe lânga rezerva si deficitul de teren, primarii trebuie sa prezinte si situatia parcelara a terenurilor care vor fi retrocedate. „Pâna pe 30 aprilie, primarii trebuie sa prezinte si situatia parcelara a terenurilor, adica trebuie sa stie exact unde se afla pamânturile oamenilor si cum sunt delimitate. Am chemat câte 15 primari de doua ori pe saptamâna pentru discutarea rezervelor si a deficitului de teren si speram ca pâna la sfârsitul lunii aprilie vom termina aceasta etapa de validare si rezolvare a contestatiilor in Dolj ca sa putem trece la punerea in posesie a oamenilor“, a spus subprefectul Nicolaie Giurgiteanu.
Terenul amarastenilor s-a dus pe apa Rediasului
Un caz aparte este cel al comunelor Amarastii de Jos, Amarastii de Sus si Celaru, localitati care au avut probleme cu retrocedarea terenurilor inca de la aparitia Legii nr. 18/1991. Aproximativ 300 de oameni din aceste localitati au asteptat 15 ani sa intre in posesia pamântului de la fostul IAS din comuna Redea, iar situatia s-ar putea repeta in curând, o data cu solutionarea cererilor formulate in baza Legii nr. 247/2005. La nivelul celor trei comune exista in prezent un deficit de teren de aproape 4.000 de hectare, iar oamenii spera sa poata recupera terenul de la fosta statiune de cercetare „Cartoful“ de la Mârsani, statiune care a fost alipita statiunii de cercetare din Dabuleni, si din locatii care apartin in prezent Ministerului Apararii Nationale. Ion Dinu, primarul comunei Amarastii de Jos, a declarat ca autoritatile judetene fac demersuri la ministerul de resort pentru rezolvarea situatiei fara implicarea administratiei publice din judetul Olt, in conditiile in care comuna Redea mai are o rezerva de doar 100 de hectare de teren. „Amarastii de Sus, Amarastii de Jos si Celaru au cerut teren la fostul IAS Redias din judetul Olt, dar cei din Redea aproape ca au dat intreaga suprafata si mai au vreo 95 de hectare de teren rezerva. Am fost la sedinta la prefectura si am primit asigurari de la prefect si subprefect ca se fac demersuri la minister pentru luarea terenurilor de la statiunea de cercetare de la Dabuleni, care s-a unit cu cea de la Mârsani“, a declarat primarul Ion Dinu.
