Anul politic 2006, un an deosebit de agitat, a stat sub semnul indeplinirii obiectivului de aderare a României la UE, care nu a temperat nici macar conflictele intre partidele de guvernamânt si cele dintre palate.
Cel mai important fenomen politic al anului este scindarea principalului partid de guvernamânt. Speculând fiecare greseala a premierului, fostul presedinte liberal destabilizeaza partidul, iar singura replica a lui Tariceanu este excluderea tuturor adversarilor. Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Mona Musca, Gheorghe Flutur lucreaza la proiectul alternativ si reusesc sa mobilizeze o parte din liberalii nemultumiti fie de politica dusa de Tariceanu, la nivel general, fie de faptul ca au pierdut alegerile interne in partid sau alte oportunitati.
Miscarea politica Stolojan-Stoica anunta infiintarea Partidului Liberal Democrat. 24 de parlamentari demisioneaza din PNL.
Coalitia se PURifica de „solutia imorala“
Pe parcursul anului, coalitia de guvernamânt intra intr-un blocaj total, iar sedintele liderilor PNL-PD-PC-UDMR abia daca se mai tin, cei patru reunindu-se la aceeasi masa doar atunci când este nevoie de un acord asupra unor legi extrem de importante. Insa, la votul in parlament, solidaritatea partidelor din arcul guvernamental nu trece testul si lucrurile merg foarte greu. Spre finalul lui 2006, dupa ce aderarea la 1 ianuarie devine o certitudine, PC iese de la guvernare si speculeaza din nou momentul, invocând „curajul“ de a parasi borcanul cu miere al puterii, când, de fapt, partidul risca sa fie târât intr-un mare scandal, o data cu ministrul economiei, Codrut Seres, implicat in dosarul energiei. Scapati de „solutia imorala“, liberalii si democrati ramân cu un guvern minoritar, sprijiniti doar de UDMR. Relatiile dintre PNL si PD se inrautatesc vizibil, anul terminându-se sub spectrul denuntarii contractului de catre una dintre parti.
Presedintele si premierul – toleranta zero
2006 este anul in care colaborarea politica dintre cei doi inceteaza si se limiteaza la un nivel strict institutional, la care ii obliga constitutia. In vreme ce Tariceanu este in permanenta defensiva, Basescu declara public ca regreta desemnarea lui drept premier, nu conteneste sa acuze grupurile de interese care roiesc in jurul cabinetului Tariceanu si ii minimizeaza performantele. Daca anul precedent afirma ca este cel mai bun cabinet postdecembrist, acum introduce in discursul sau public ideea ca prestatia executivului este mediocra, din perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. Basescu ii contesta si dreptul de a decide cine va reprezenta statul român la Comisia Europeana, dezavuând nominalizarea initiala a lui Varujan Vosganian. Cei doi au continuat sa se contreze si pe tema legilor sigurantei nationale, iar modul in care Basescu a decapitat serviciile secrete a stârnit si el nemultumirea liberalilor, pentru ca seful statului a ales sa puna in fruntea SRI un senator PSD, George Maior, iar la SIE, pe unul dintre fidelii sai colaboratori, consilierul prezidential Claudiu Saftoiu.
Amenintarea anticipatelor
Informal sau nu, aliatii si chiar presedintele avanseaza ca varianta organizarea scrutinului general, in primavara lui 2007, o data cu alegerile pentru Parlamentul European. Dar numai in conditiile unei intelegeri trilaterale, care insa nu se produce pe parcursul anului. Iesirea conservatorilor de la guvernare readuce subiectul pe agenda politica, dar de data aceasta, paradoxal, cei care au sustinut cel mai mult ideea anticipatelor, democratii lui Traian Basescu, sunt cei mai rezervati in a face comentarii, pe motiv ca PNL si PD au ratat oportunitatea organizarii alegerilor inainte de termen. Anticipate sau nu, 2007 va fi oricum un an electoral, pentru ca românii vor fi chemati la urne ca sa isi aleaga, in premiera, reprezentantii cu drepturi depline in Parlamentul European.
Demascarea turnatorilor si condamnarea comunismului
Perspectiva aderarii la Uniunea Europeana aduce pentru prima oara, dupa incercarile esuate ale fostei coalitii de dreapta – CDR, confruntarea cu trecutul comunist, atât in ceea ce priveste demascarea celor care au colaborat cu Securitatea, cât si in ceea ce ii priveste pe cei care au beneficiat de pe urmele activitatii de politie politica, respectiv nomenclaturistii. Scena politica este zguduita de verdictul de politie politica in cazul Monei Musca, care isi face mea culpa in fata electoratului pentru care, ani de-a rândul, a pozat in campioana democratiei, a drepturilor individului si a transparentei. Ca urmare a deconspirarii, ea isi va da demisia din calitatea de euroobservator al României la Parlamentul European si va fi exclusa din PNL.
Dosariada
Alt euroobservator, deputatul PNL Mircea Cosea, este acuzat ca a fost ofiter de securitate, iar Dan Voiculescu, liderul „solutiei imorale“ ce tocmai aspira la un post de vicepremier, intra si el in malaxorul CNSAS, alaturi de alti parlamentari precum Rodica Stanoiu, fost ministru al justitiei. Simptomatic pentru alcatuirea clasei politice care, in ochii opiniei publice, pare sa se imparta in patru mari categori: coruptii, securistii, turnatorii si oportunistii. Criteriile dupa care sunt luate la rând dosarele, neintelegerile dintre membrii Colegiului CNSAS, criteriile dupa care sunt date verdictele de politie politica (ceea ce la unii se considera colaborationism, la altii se bifeaza la capitolul patriotism si siguranta nationala) pun sub semnul intrebarii procesul in sine si deconspirarea capata denumirea peiorativa de dosariada.
Raportul asupra comunismului
Traian Basescu nu este scutit de suspiciunea de a fi colaborat si el cu structurile represive ale regimului comunist. Presedintele, cel care a dispus transferul arhivei de la SRI la CNSAS, neaga râzând:
„Dati-mi dosarul si-l voi face public!“. Alt demers, cel al purificarii de nomenclaturisti precum Ion Iliescu, este trecut in umbra, in conditiile in care legea lustratiei, promovata de Mona Musca (!), ramâne in sertarele parlamentarilor. La final de an, in zilele in care România marcheaza 17 ani de la caderea dictaturii ceausiste, intr-un demers fara precedent, presedintele vine in fata parlamentului pentru a prezenta raportul asupra comunismului.
Turta dulce cu gust amar
Anul se incheie cu o poveste frumoasa pusa in scena la Bruxelles, in ajun de Craciun, la Consiliul European de iarna, acolo unde admiterea României si a Bulgariei in UE este marcata printr-o ceremonie, in care cele doua tari sunt asezate pe o harta simbolica, in rândul statelor membre. Europa ne ureaza bun revenit acasa, dupa un exil indelungat, de mai bine de jumatate de veac.
