Mirajul strainatatii ii va cuprinde dupa „capsunari“ si pe studentii autohtoni, care dupa 1 ianuarie 2007 vor putea invata mult mai ieftin la una dintre universitatile de prestigiu din tarile Uniunii Europene. In timp ce universitatile din statele UE reduc tarifele pentru români, taxele la facultatile din Craiova cresc de la an la an, iar studentii sunt mai interesati de obtinerea unei diplome decât de calitatea invatamântului.
Universitatile din statele Uniunii Europene isi vor deschide portile pentru români dupa 1 ianuarie 2007 si vor reduce taxele de scolarizare pentru studentii din noile state membre. In prezent, majoritatea institutiilor de invatamânt superior percep taxe de doua sau chiar de trei ori mai mari pentru studentii care nu apartin statelor membre, la multe dintre institutiile UE taxele depasind 10.000 de euro. La Universitatile Cambridge si Oxford, taxele de scolarizare variaza pentru studentii din afara Uniunii intre 9.000 si 22.000 de lire sterline, adica intre 500 de milioane si un miliard de lei. Pentru englezi si studentii din tarile membre UE, taxele de scolarizare sunt de 3.000 de lire, adica de aproximativ 160 de milioane de lei.
In Olanda, taxa pentru studentii din afara Uniunii este de 11.500 de euro pe an, iar studentii europeni platesc 1.500 de euro pentru fiecare an de studiu. La Universitatea din Danemarca de Sud, studentii din tarile membre UE nu platesc taxe de scolarizare, in timp ce studentii din tarile nemembre trebuie sa scoata din buzunar 19.500 de euro pentru trei ani de studii, iar un program de masterat la Nisa, in Franta, costa 211 euro pentru un student european si 411 euro pentru ceilalti.
Taxe de sute de milioane platite anticipat de studentii straini
Taxele de scolarizare ale facultatilor Universitatii din Craiova sunt mult mai mici decât cele percepute acum de facultatile din strainatate studentilor români, dar dupa 1 ianuarie 2007 oferta educationala din Oltenia va trebui sa concureze cu aceea a universitatilor din regiunile UE, unde uneori accesul la cultura este gratis. Un student al uneia dintre facultatile Universitatii din Craiova, care in urma concursului de dosare nu a intrat pe unul din putinele locuri subventionate, va trebui sa plateasca pentru instruirea sa 18 milioane pe an, iar pentru cursurile unui master absolventii de facultate trebuie sa dea 16 milioane de lei. Mult mai piperate sunt taxele Universitatii de Medicina si Farmacie (UMF) din Craiova, unde studentii trebuie sa scoata din buzunar 35 de milioane de lei pentru a urma cursurile Facultatilor de Medicina, Medicina dentara si Farmacie. Specializarile Facultatii de Moase si Asistenta Medicala sunt mai ieftine, 20 de milioane de lei, si dureaza numai patru, respectiv trei ani. Taxele UMF pentru studentii straini le egaleaza pe cele europene, acestia trebuind sa scoata din buzunar 360 USD pe luna, plata efectuându-se anticipat pe minimum trei luni. Studentii din unele tari cum ar fi Afganistan, Arabia Saudita, Angola, Iran, Irak, Cambogia, China, India, Siria, Somalia, Tunisia, Congo sau Vietnam trebuie sa achite la inscriere taxele scolare pentru tot anul. In plus, daca studentii straini ramân in România pe perioada vacantelor, acestia va trebui sa plateasca 109 USD pe luna, adica 3,67 USD pe zi.
„Tinerii români sunt considerati capsunari“
Cu toate ca si-ar dori sa urmeze cursurile unei institutii de invatamânt superior de prestigiu din strainatate, studentii craioveni se multumesc cu oferta educationala autohtona, careia ii aduc totusi numeroase critici. Ioana B., studenta in anul II la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, considera ca taxele sunt prea mari si ca universitatile din UE nu vor accepta asa usor studentii români. „Platim prea mult pentru niste cursuri care nu ne sunt predate si suntem obligati sa cumparam cartile profesorilor. Este ca si cum am plati de doua ori pentru acelasi lucru, iar numarul mare de studenti scade calitatea invatamântului. As vrea sa urmez cursurile unei facultati din strainatate, dar sunt convinsa ca tinerii români, care sunt considerati capsunari, va trebui sa treaca prin numeroase examene ca sa ajunga sa fie colegi cu europenii“, a spus Ioana B.
Delia Pârvu are 35 de ani si este studenta la ID la Facultatea de Drept si, desi plateste ca sa aiba o diploma, stie ca niciodata nu va profesa in specializarea pentru care se pregateste. „Platesc aceasta facultate pentru ca sa ma simt eu bine ca am o diploma si nu sper ca voi fi macar pentru o ora avocat sau procuror. Eu sunt secretara la o firma si când voi termina imi voi pune diploma in rama. Poate generatia viitoare va ajunge pe bancile marilor universitati europene. Pentru noi este prea târziu“, a precizat femeia.
Bataie in brand-uri intre universitati
Sunt si tineri pentru care universitatile din UE reprezinta etalarea noilor modele de masini si haine, care ajung cu intârziere pe holurile Universitatii din Craiova. „Acolo e distractia si moda adevarata, asa cum vezi numai in filme. Masini ultimul racnet si haine de haine, care la noi apar târziu. Si, pe deasupra, mai spui si ca faci scoala in strainatate. As merge oriunde atâta timp cât ai mei sunt dispusi sa plateasca“, a spus Marius M., student in anul III la Facultatea de Mecanica. Conducerea Universitatii din Craiova considera ca alegerea unei facultati trebuie sa se faca in functie de renumele universitatii. „Tinerii trebuie sa invete sa aleaga o universitate cu brand puternic, asa cum se intâmpla in strainatate, si nu in functie de taxe. Dotarile, calitatea corpului profesoral si a invatamântului ar trebui sa isi puna cuvântul“, a explicat Lucian Buse, prorectorul Universitatii din Craiova. Asa ca „brand-uri“ precum Oxford, Cambridge sau Sorbona, care vor propune studentilor români oferte de invatamânt diferite de cele mioritice, vor umbri universitatile românesti care nu se vor putea adapta tendintelor din institutiile de invatamânt europene.
