Odinioara, banul Craiovei era al doilea om in stat. Acum, cladirea Baniei este doar un muzeu care sta sa cada. Tocmai de aceea a inceput consolidarea acestui imobil, considerat cea mai veche constructie civila din oras.
Aparuta in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Banie de Craiova a devenit intr-un timp relativ scurt cea de-a doua institutie politica importanta, dupa domnie. O data cu ridicarea lui Neagoe Basarab ca domn, in 1512, Marele Ban a preluat atributii similare domnitorului, pentru teritoriul din dreapta Oltului. Dupa o perioada de criza, datorata indeosebi tentativelor agresive ale turcilor pentru instaurarea unei dominatii efective in Tara Româneasca, Marea Banie ajunge din nou o institutie de prim ordin in timpul lui Mihai Viteazul. In acea vreme, Craiova constituia un important centru politic si militar, fiind un loc de grupare sau regrupare a fortelor militare si tinut de declansare a actiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste la dispozitia Marelui Ban, compus din forta militara a taranilor de pe domeniile boierimii, din dregatori ai Baniei, din tarani liberi si din mercenari.
Casa Baniei este cea mai veche cladire civila existenta azi in oras, datând cel putin din anul 1699. Dupa unii istorici, ea continua o cladire mai veche, din secolul XV, ridicata de Barbu Craiovescu. Refacuta ulterior de Constantin Brâncoveanu, Casa Baniei are doua niveluri, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. Aici se aduna divanul Craiovei, iar in perioada ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapânitorilor.
Cladirea avea nevoie de consolidare
Aflata in prezent in proprietatea Consiliului Judetean (CJ) Dolj, Casa Baniei isi va intâmpina vizitatorii cu o infatisare schimbata de la sfârsitul anului 2007. Dupa ce administratorul acesteia, Muzeul Olteniei, a incercat in mai multe rânduri sa faca rost de bani, in acest an, CJ Dolj a alocat suma de noua miliarde de lei, necesara pentru lucrarile de consolidare si restaurare. Prin urmare, timp de doi ani, cladirea care adapostea Sectia de Etnografie a Muzeului Olteniei va fi inchisa. Directorul institutiei de cultura, Mihai Fifor, a precizat ca pâna in prezent constructorul, SC PROHAUS SRL, a reusit sa se incadreze in termen, desi au aparut mai multe lucrari neprevazute, care i-au dat bataie de cap. „Din afara, cladirea arata intr-un anumit fel, dar când este data jos tencuiala si se avanseaza cu renovarea se ivesc noi probleme la care trebuie mai multa munca. Speram insa ca lucrarile sa nu fie prea mult ingreunate si sa se finalizeze la termenul declarat, adica 20 septembrie 2007“, a sustinut Fifor.
In ultimii ani, din cauza lipsei fondurilor, cladirea Casei Baniei – care adaposteste pretioase obiecte de arta, incepuse sa arate tot mai rau, fiind afectata la fiecare ploaie mai serioasa. Acoperisul era subred, iar prin pereti si prin podea aparusera serioase infiltratii. „Erau probleme foarte mari, specialistii in structura ne-au atentionat, inca din urma cu ceva vreme, ca intreaga cladire s-ar putea rupe in trei daca nu este consolidata de urgenta. In prezent, Sectia de etnografie, cu cele 14 mii de piese, a fost mutata la cel de-al doilea sediu al nostru, pe strada Popa Sapca, unde va functiona pâna in 2008“, a incheiat Mihai Fifor.
Destinatie multipla
Dupa ce institutia Baniei Olteniei a disparut, cladirea a fost, succesiv: cartierul general al lui Murtaza Pasa (1737 – 1739), locuinta particulara a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul „Fratii Buzesti“ (1896 – 1914), scoala normala de invatatoare, locas pentru Muzeul Olteniei (1934 – 1948) si pentru Sectia de etnografie (din 1967).
