In momentul de fata, mai mult de 30 la suta dintre angajatii activi din România lucreaza la negru, sustine Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa.
„Nu doar munca la negru este problema pe piata muncii in tara noastra, la aceasta adaugându-se si asa-zisa munca «la gri». Multi lucreaza aparent legal, fiind platiti cu salariul minim pe economie, diferenta salariului fiind achitata la negru“, a spus liderul sindical Bogdan Hossu. Potrivit acestuia, sectoarele economice cele mai afectate de munca la negru sunt micul comert, constructiile si industria textila.
Munca la negru are mai multe aspecte negative, asta mai ales pentru faptul ca aceasta forma de angajare se face cu acordul ambelor parti, a angajatului, respectiv angajatorului. Mai putin de jumatate din populatia activa a tarii este asigurata pentru pensii, intrucât tinerii accepta cu usurinta sa lucreze la negru, fara carte de munca, fapt ce va crea probleme grave pe termen lung, dupa cum reiese din ultimele studii facute de Centrul de Cercetari Demografice „Vladimir Trebici“.
Potrivit ministrului muncii, Gheorghe Barbu, in România sunt la ora actuala intre 4.650.000 si 4.700.000 de salariati, ceea ce reprezinta mai putin de jumatate din populatia activa a tarii, având in vedere ca aceasta numara aproximativ 10,5 milioane de persoane, dupa cum sustin specialistii de la Centrul de Cercetari Demografice.
Astfel, peste 25-35 de ani, cei care lucreaza astazi la negru, sau care nu lucreaza deloc, vor ajunge la vârsta de pensionare fara sa fie asigurati si vor impovara, in acest fel, sistemul de asistenta sociala. Acestora li se adauga si persoanele care lucreaza in Occident in conditii ilegale.
Angajatul trebuie sa se autoeduce
Barbu a recunoscut ca situatia actuala va ridica probleme in viitor si considera ca este necesara o campanie prin care tinerii sa constientizeze ca, daca accepta sa lucreze la negru, vor avea pensii foarte mici sau nu vor avea deloc.
„Noi incercam sa prevenim problemele care pot aparea pe termen lung, pentru ca reformam intreg sistemul de asistenta sociala“, a declarat Gheorghe Barbu.
Cu toate acestea, ministrul considera ca de fapt nu ar trebui sa lucram la intarirea sistemului, ci mai degraba la a determina populatia sa-si ia singura masuri de precautie. „Nu cred ca solutia e sa intarim sistemul de asistenta sociala pentru ca unii concetateni lucreaza la negru. Trebuie sa constientizam acest lucru“, a precizat ministrul.
Raportul salariati – pensionari este de unu la unu
Numarul contribuabililor la sistemul de asistenta sociala a scazut in ultima perioada, pe de o parte din cauza faptului ca s-a redus semnificativ numarul salariatilor, de la 8,1 milioane, in 1990, la aproximativ 4,7 mil. in 2006, dar si pentru ca a crescut numarul pensionarilor. Astfel, daca in 1990 România avea 3,5 milioane de pensionari, in 2006 cifra lor a ajuns la 5,63 milioane, fiind intr-o scadere usoara fata de anul 2002, când erau inregistrate in aceasta categorie 6,21 milioane de persoane. Populatia de peste 60 de ani a ajuns sa depaseasca in 2000, pentru prima data, populatia sub 15 ani, cea mai mare pondere a vârstnicilor regasindu-se in mediul rural. Potrivit ministrului Gheorghe Barbu, in acest moment, raportul dintre numarul salariatilor si cel al pensionarilor este de unu la unu, fara a lua in calcul pensionarii din agricultura ale caror venituri se suporta din bugetul de stat, si nu din sistemul de pensii. Barbu a precizat ca in 2005 s-a inregistrat o imbunatatire usoara, intrucât numarul locurilor de munca a crescut cu 115.000. Desi ministrul muncii este optimist in ceea ce priveste evolutia acestui raport in viitor, specialistii Centrului de Cercetari Demografice estimeaza ca pe termen mediu si lung raportul dintre pensionari si salariati se va mentine ridicat – si asta din cauza faptului ca populatia României este atipica, având o populatie numeroasa in categoria de vârsta 17-39 de ani si foarte redusa in categoria de vârsta 0-16 ani. Potrivit aceleiasi surse, cea mai grava si costisitoare problema sociala a tarii va fi cea a vârstnicilor, intrucât, potrivit estimarilor, cheltuielile in sistemul de pensii si in serviciile de sanatate vor creste pâna in 2055.
