Pamântul Rastului, acoperit in urma cu câteva luni de apele Dunarii, a devenit acum o afacere profitabila pentru sinistrati. Fie ca au teren in Noul Rast, fie la marginea Rastului, in partea dinspre Ghidici sau in incinta Bistret-Rast-Ghidici, inundata, satenii sunt „curtati“ atât de agentii agricoli de la primarie, cât si de investitorii straini care doresc sa valorifice baltile Dunarii.
In timp ce asteapta ca autoritatile sa hotarasca soarta Noului Rast, sinistratii s-au apucat de afaceri – au inceput sa-si vânda pamântul. De oferte nu duc lipsa pentru ca atât Primaria Rast, cât si un investitor italian au inceput sa cumpere zeci de hectare de teren. Rastenii stiu deja ca daca au teren in partea dinspre Dunare, acoperita de apa, in orice moment poate sa vina la poarta italianul si sa ti-l cumpere, deoarece acesta vrea numai terenuri inundate. Daca ai teren in Noul Rast, trebuie sa te duci la primarie, unde primesti pe loc 20 de milioane de lei pentru fiecare hectar de teren vândut. „E un italian care a cumparat teren in Magura Mare, aci lânga Dunare, unde e tot numai o apa. Toti vecinii mei au vândut si au luat bani buni pe el si daca vine ii vând si eu pamântul din gradina, ca nu mai am ce face cu el. Mie imi trebuie gradina, nu balta cu broaste si sopârle, si daca ma mut in satul nou, nu mai ajung eu pâna aici“, a spus Amelia Boata, o femeie din Rast care a avut casa pe prima ulita de lânga incinta. Si autoritatile locale stiu ca de câteva saptamâni umbla prin sat „italianu’“ si cumpara pamânt, dar in Registrul agricol de la primarie nu a fost trecuta pâna acum nici o tranzactie. „Stiu ca italianul cumpara terenul din balta cu 15 milioane hectarul si ca foarte multi oameni au vândut, dar la noi figureaza ca proprietari tot rastenii nostri. Acum câteva saptamâni a venit cineva de la o firma italiana ca sa intrebe la primarie cam cât teren este in incinta, dar nu stiu cât a cumparat pâna la urma“, a spus primarul din Rast, Iulian Silisteanu.
Italianul cumpara zone inundate, primaria zone uscate
Primaria Rast este si ea unul dintre cumparatorii terenurilor din Rast si are o oferta peste pretul pietei – 20 de milioane de lei pe hectar. „Cumparam de zor pamânt in Noul Rast cu banii jos si oamenii vin si vând pentru ca este pret bun. Cu acesti bani fie isi cumpara teren in alta parte si le mai si ramâne, fie ii folosesc pentru manopera la casele pe care le vor construi. In final, banii tot la sinistrati ajung“, a explicat primarul. Pentru sinistratii care vor alt teren in schimbul celui din Noul Rast, primaria va cumpara 100 de hectare de teren agricol dintre Rast si Ghidici, deoarece pamântul din rezerva primariei este acoperit de apa. „Este o familie care a mostenit 100 de hectare in partea dinspre Ghidici si a venit la primarie sa se intereseze daca nu cumparam si in alta parte. Am hotarât sa il luam si sa-l folosim la schimb pentru cei care sunt incapatânati si vor pamânt, nu bani“, a mentionat Silisteanu. Autoritatile judetene considera ca achizitionarea de terenuri chiar si in zonele inundate este un prim pas spre integrarea europeana. „Este normal sa creasca numarul de cumparatori de pamânt, deoarece din 2007 circulatia terenurilor va fi libera. In plus, exista si directiva Uniunii Europene care prevede refacerea luciurilor de apa din Lunca Dunarii, pentru ca trebuie sa redam naturii ceea ce a avut inainte. Acestea trebuie intretinute, valorificate si ideal ar fi ca statul sa cumpere aceste zone“, a spus Prioteasa. In timp ce autoritatile bâjbâie printre hotarâri si proiecte ce privesc constructia Noului Rast si micsoreaza pe zi ce trece numarul caselor pe care trebuie sa le construiasca, sinistratii se ocupa de afaceri imobiliare, care le aduc un profit de câteva zeci de milioane. Si banii câstigati ii vor investi in casele lor din Noul Rast.
