Curtea de Apel Craiova urmeaza sa se pronunte mâine asupra recursului formulat de procurorii doljeni impotriva solutiei date de Tribunalul Dolj privind respingerea propunerii de arestare preventiva, in dosarul privind returnarile ilegale de TVA ce ar fi fost obtinute de Constantin Dilgoci si apropiatii lui. Dinel Staicu figureaza ca martor in acest dosar.
Dosarul cauzei, insumând aproape 6.000 de file, a ajuns deja pe masa judecatorilor Curtii, care au luat la cunostinta si motivele care l-au facut pe judecatorul Laurentiu Anghel de la Tribunalul Dolj sa nu fie de acord cu arestarea celor cinci inculpati.
Echivalentul a 2.000 de salarii minime – „suma relativ modica“
Dupa cum a si mentionat in incheierea nr. 83 din 16 iunie, printre motivele care l-au facut pe judecator sa respinga propunerea de arestare facuta de procurori a fost faptul ca inculpatii nu ar fi actionat ca grup infractional organizat. Alt motiv tine de faptul ca ambele returnari de TVA, reprezentând un prejudiciu de 6,6 miliarde adus bugetului de stat, echivalentul a circa 2.000 de salarii minime nete pe economie, ar fi „o suma relativ modica“. „Faptul ca inculpatii retinuti in prezenta cauza (angajati, asociati sau administratori la diverse societati comerciale), prin activitati comerciale mai mult sau mai putin coordonate, reusesc obtinerea unor rambursari de TVA, in lunile octombrie si decembrie 2003, pentru o suma relativ modica, fara ca anterior sau ulterior acestor date sa mai savârseasca infractiuni, nu poate duce la concluzia ca ne aflam in prezenta unui «grup infractional organizat»“, se arata in incheierea de sedinta.
Pentru comparatie, putem preciza ca tot Tribunalul Dolj s-a pronuntat pâna acum in sensul arestarii preventive a unor inculpati, in dosare privind returnari ilegale de TVA ce incep de la 3,8 miliarde de lei. Adica sume mai mici.
Practica judecatoreasca a acceptat in general arestarea preventiva a inculpatilor cercetati pentru infractiuni economice chiar si pentru sume si mai mici, de ordinul sutelor de milioane. Era insa vorba despre delapidari, despre infractiuni comise de administratori de asociatii, ori alte fapte de acest gen, nu de oameni de afaceri importanti…
Inselaciunea se vede altfel de la Craiova
Alta justificare a Tribunalului Dolj privind respingerea propunerii de arestare preventiva vizeaza chiar incadrarea juridica a faptei. Judecatorul Laurentiu Anghel a opinat ca returnarea ilegala de TVA nu ar fi o inselaciune cu consecinte deosebit de grave, pedepsita de art. 215 Cod Penal cu pâna la 20 de ani de puscarie, ci poate, eventual, fapta prevazuta de art. 8 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale – „stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, având ca rezultat obtinerea fara drept a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat“ – pentru care pedeapsa este doar intre trei si zece ani de inchisoare.
Si de aceasta data practica judecatoreasca a adoptat solutii contrare opiniei de mai sus a Tribunalului Dolj. Exemplul clasic ar fi cel al lui Genica Boerica, acesta primind doua condamnari pentru inselaciuni cu consecinte deosebit de grave, pentru fapte similare. Independenta justitiei ii da insa dreptul judecatorului craiovean sa aiba alta opinie decât confratii sai bucuresteni.
Inculpatii nu prezinta pericol social
Lasându-i de o parte pe ceilalti patru inculpati, judecatorul i-a acordat lui Constantin Dilgoci aproape trei pagini, pentru a justifica faptul ca omul de afaceri nu prezinta pericol social si ca nu are relevanta faptul ca ar fi recidivist (având la activ trei condamnari), astfel ca nu se impune arestarea sa preventiva. Facând trimitere inclusiv la reglementarile Curtii Europene a Drepturilor Omului si la Recomandarile Consiliului Europei, magistratul a justificat ca, in privinta lui Dilgoci si a celor patru apropiati ai sai, nu exista pericolul ca acestia sa fuga, sa obstructioneze justitia ori sa comita alta infractiune grava, astfel ca nu s-ar impune privarea de libertate a acestora. Aplicând in mod strict aceste recomandari, jumatate din cei aflati acum prin puscarii n-ar trebui sa se afle acolo pâna la pronuntarea unei sentinte definitive impotriva lor.
Judecatorul a facut insa o mare greseala: a consemnat, ca justificare in privinta eliberarii lui Dilgoci, ca in cauza s-a si „adoptat o solutie de netrimitere in judecata a inculpatilor“. Mare eroare, intrucât a fost vorba doar de o propunere a Politiei Economice de netrimitere in judecata, propunere pe care procurorii nu si-au insusit-o. De fapt, astfel de propuneri au fost facute cu zecile inclusiv in dosarele lui Boerica, dar acesta a fost totusi condamnat, aflându-se in prezent in puscarie.
Ramâne de vazut daca, mâine, Curtea de Apel Craiova va emite sau nu mandate de arestare pentru Dilgoci si partenerii sai de afaceri.
Dinel Staicu – martor
In dosar a fost audiat ca martor si Dinel Staicu, datorita faptului ca imobilul supraevaluat de pe urma caruia s-a obtinut rambursarea de TVA a fost achizitionat pâna la urma de Asociatia Crestin-Catolic Ortodoxa, controlata de Dinel. Dându-si seama ca a fost pacalit de Dilgoci, care i-a vândut de fapt doar jumatate de camin, nu toata cladirea, Dinel i-a revândut imobilul. Dilgoci insa nu l-a cumparat pe aceeasi firma, ci pe numele… socrului sau, Alexandru Popescu, care figureaza tot ca martor in acelasi dosar.
