10…, 9… . Inchide ochii. Strâns. Sa nu se furiseze nici o lacrima, oricât de mica. Nu ai voie sa plângi, nici macar de fericire!… 8…, 7… . Aduna intr-un fir de secunda tot anul care se stinge. Cu bine, cu rau, cu prieteni, rude sau nu. 6…, 5…, 4… . Mângâie-l cu amintirea – nu-l ocari, nu-l regreta si nici nu-l lauda. Alinta-l gingas cu gândul ca pe un obiect care, indiferent daca ti-a fost drag sau nu, a fost al tau! 3…, 2… . Lasa-l sa doarma linistit alaturi de ceilalti ani batrâni si trecuti. Deschide ochii! 1… ! Priveste-l indraznet in fata! Zâmbeste! E Noul An – 2006! Tânar, proaspat, mai fericit si mai vesel decât toata liota de mosnegi sforaitori! Imbratiseaza-l cu sufletul, cu mintea si cu trupul!… La multi ani!!!
Anul Nou – prima zi dintr-un an calendaristic
Stabilirea religioasa a datei de 1 ianuarie ca inceput de an a avut loc pentru prima data in 1691 prin Papa Inochentie al XII-lea. Rolul inceputului de an nou il avea inainte Craciunul.
In liturghia catolica, 1 ianuarie repezinta o octava de la Craciun. Aceasta zi este dedicata Fecioarei Maria. In acelasi timp, in a opta zi de la Nastere sunt amintite in Evanghelie (Luca 2, 21) Circumcizia si denumirea pruncului Iisus. In biserica ortodoxa, pe 1 ianuarie este si ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea.
Anul Nou este intâmpinat, in zilele noastre, in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Numita noaptea de Revelion – din limba franceza, termenul „Réveillon“ inseamna „veghe“, aici cu sensul de ospat la miezul noptii – trecerea de la anul vechi la cel nou se sarbatoreste cu petarde si artificii, cu petrecere si veselie la rude, prieteni si cunostinte. Se fac urari de noroc si sanatate, bani, avere, fericire. Lista de urari se incheie, desigur, cu traditionalul „La multi ani!“.
Revelionul sau „Ingropatul anului“
La români, Sarbatorile de iarna se desfasoara intre 24 decembrie si 7 ianuarie si au ca puncte centrale zilele Craciunului, Anului Nou si Boboteaza (cu ajunurile respective), caracteristica lor cea mai importanta fiind repertoriul neasemuit de bogat in datine si credinte. Ciclul Sarbatorilor de Anul Nou este impartit simetric in doua segmente: perioada dintre Craciun si miezul noptii de 31 decembrie si apoi pâna la Boboteaza. In prima parte a ciclului, timpul se degradeaza neincetat: se mareste noaptea, sporeste frigul si intunericul si, o data cu acestea, spaima oamenilor ca lumea merge spre pierzanie, ca va veni momentul când Soarele va disparea definitiv de pe cer. Soseste apoi fenomenul astronomic spectaculos al solstitiului de iarna, când Soarele incepe sa urce pe bolta cerului si ziua sa creasca putin câte putin – „cu cât sare cocosul pe pragul casei“ sau „cu cât se misca puiul in gaoacea oului“.
Innoirea anului
Ceremonialul de innoire simbolica a timpului – in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie – este numit „Ingropatul Anului“, denumirea de Revelion apartinând timpurilor moderne. Timpul este „oprit“ dupa 365 de zile si intors, precum ceasornicul, pentru a fi luat de la capat in ziua de Anul Nou. Asemanator divinitatii, timpul se naste anual, intinereste, se maturizeaza, imbatrâneste si moare pentru a renaste dupa alte 365 de zile.
Ideea innoirii timpului supravietuieste in calendarul popular, unde „sfintii“ sunt tineri, maturi si batrâni, dupa cum s-au impartit sarbatorile. Cei de la inceputul anului sunt tineri (Sfântul Vasile, Dragobete, Sângiorz), la mijlocul anului sunt maturi (Sfântul Ilie, Sfânta Maria), iar ultimii sarbatoriti sunt, fara exceptie, batrâni (Mos Nicolae, Mos Ajun, Mos Craciun). Exista insa si exceptii: Mos Alexa si Baba Dochia (1 si 17 martie), celebrati primavara, si-au pastrat locul avut intr-un stravechi calendar, cu inceputul de an in perioada echinoctiului de primavara.
Spiritele se intorc printre cei vii
Un obicei al Anului Nou la români este credinta ca se deschid mormintele si spiritele se intorc printre cei vii. In unele zone se pastreaza inca anumite traditii cu jocuri, muzica, uraturi ce simbolizeaza teama, dezordinea si haosul urmate, prin abundenta ospetelor si petrecerilor de dupa miezul noptii, de optimism, veselie, ordine si echilibru. Perinita, strigatul peste sat, bilant nocturn, in auzul tuturor, pentru ceea ce a fost bun sau rau in anul care se incheie si colindele cetelor de feciori sunt obiceiuri la fel de importante. Nu pot lipsi de la sate stingerea luminilor in noaptea de Revelion – simbolizând intunericul si haosul desavârsit – dar si aprinderea acestora care semnifica nasterea, credinta deschiderii cerului, arderea comorilor si vorbitul animalelor, incercarea norocului, aflarea ursitei, intocmirea calendarului si impacarea pricinilor.
Prima zi a Anului Nou este patronata de Sfântul Vasile
Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre primii patriarhi ai Constantinopolului, cel care a avut un rol esential in delimitarea ritului rasaritean, al ortodoxiei, de cel apusean. In prima zi a anului nou, ziua Sfântului Vasile, cerul este „deschis“. Se considera ca atunci rugaciunile sunt mai eficiente, dar si ca magia are mai multi sorti de izbânda. Din aceste motive, de Sfântul Vasile li se prezice fetelor viitorul. Chiar si in zilele noastre se folosesc inca tehnici de ghicit cunoscute din vechime, cel mai des practicate fiind cea cu ajutorul cartilor si cea cu oglinda. De asemenea, pentru ca fata sa-si viseze ursitul, ea trebuie sa-si puna sub limba, inainte de a se culca, putin busuioc. La sate se coace si acum pâine pentru toata familia si se „citesc“ evenimentele din anul abia inceput, in semne bine stiute: felul in care se rupe pâinea, studierea norilor sau a felului in care bate vântul.
De Sfântul Vasile se impart daruri, mai mult simbolice, si se cânta colinde specifice. Intre acestea, bine cunoscute sunt Sorcova si Plugusorul.
Crenguta de maslin
Prin rostirea versurilor celei dintâi se incearca alungarea spiritelor malefice. Sorcova reprezinta sceptrul lui Hermes, atingerea acesteia, insotita de urare, fiind considerata ca aducatoare de noroc. „Sorcova, vesela,/ Sa traiti, sa-mbatrâniti,/ Peste vara, primavara,/ Ca un par, ca un mar,/ Ca un fir de trandafir,/ Tare ca piatra,/ Iute ca sageata,/ Tare ca fierul,/ Iute ca otelul. /La anul si la multi ani!“ Acest obicei il gasim la toate popoarele din cele mai vechi timpuri. In loc de batul impodobit cu flori de foita colorata, cum este la noi, la romani se mergea pe la case cu ramuri de maslin sau de laur, pentru a se face urari de Anul Nou. Inainte, sorcova se facea din mladite de copaci (de obicei meri sau trandafiri), care se puneau in noaptea de Sfântul Andrei in apa, iar de Anul Nou, daca infloreau, aduceau mult noroc. Astazi se pune, in loc de crengute, grâu in ghivece sau in farfurii, care, dupa ce creste verde si frumos, se daruieste de Anul Nou celor dragi, facându-li-se urari sau se pastreaza in casa ca semn al viitorului belsug. Cuvântul „sorcova“ este de origine slava (sorok – 40, numarul corespunzând exact cu cele 40 de lovituri care se dau cu sorcova asupra celui caruia i se ureaza, in timpul recitarii colindului).
Plugusorul
Plugusorul reprezinta inceperea simbolica a lucrului, a muncilor anului, este un rit precrestin de fertilizare, de invocare a spiritelor bune in casa si in gospodaria celui „urat“. Spiritul inventiv al românului a nascut, de-a lungul vremii, nenumarate variante pentru cele doua poezii traditionale, in functie de zona tarii, de mesajul care se vrea transmis, de destinatar.
Plugusorul satiric
Frunza verde de marar
Buna seara gospodari.
Gospodari si gospodine
Si voi domnisoare fine.
De dormiti, de nu dormiti
Va rugam sa va treziti.
Dati urechea la fereastra
Si-ascultati urarea noastra.
Noi plugari din Câmpulung
Am pus sase boi la plug,
Ca de când s-a inserat
Noi cu plugul am plecat.
Zurgalai si clopotei,
Inc-o roata, mai flacai
Toti gospodarii din sat
Stau si-asculta la fereastra
Ca asa e in seara asta.
Iara cu baiat din sat
Am plecat dupa-nsurat.
Intr-un sat, intr-o comuna,
Sa-mi gasesc o fata buna.
Mi-am luat si eu mireasa
De la mine a treia casa.
Frumos nume mai avea
Ca Maria o chema.
Frumusica nici prea, prea,
Vreo optzeci de ani avea.
De urâta nu-i frumoasa
Te sperii vazând-o-n casa.
Si de rau nu-i sade bine
Când se duce parca vine.
De mâncare n-am ce zice
Se pricepe sa manânce.
Si manânca, frate draga,
Câte-o mamaliga-ntreaga.
A facut o mamaliga,
De nici câinii n-o manânca.
Nici motanul de pe horn
N-o manânca sa-l omori.
Si de cruda ce era,
Nici la porci nu le placea.
Zurgalai si clopotei
Inc-o roata, mai flacai! Hai, hai!
Mi-am luat alta mai mica
Ard-o focul mult manânca.
Papusoi din cinci gradini,
Brânza de la noua stâni,
Lapte de la sapte vaci,
Faina din zece saci.
Dar iubeste de pârleste
Si de asta nu mai creste.
Multe, multe v-oi mai spune
Ca eu sunt cam bun de glume.
Daca-ncep acum o gluma
Precis uit de uratura.
Chiar acum in asta-seara
Am facut o socoteala.
Chiar din casa dumneavoastra
Am sa iau vreo trei parale
Si rachiu de tescovina
Sa-mi sterg gâtul de rugina!..
Cum visam asa, deodata
Am vazut doi ochi de fata,
Ochi caprui si buni de joc
De-am ramas trasnit in loc.
Limba mi se-mpleticea,
Graiul mi se bâlbâia
Si inima-n piept batea.
Ca un ceas, asa facea.
Si-aoleu, ce-as fi facut
Ochii fetei sa-i sarut!
Ma uitai ceva mai bine
Aoleu si vai de mine!
Nu-i nici fata, nici nevasta,
Era mâta la fereastra.
Statea mâta si privea
Cum ma-ndragosteam de ea.
Foaie verde foi ca plopul
Am avut si eu un socru
Scurt si gras ca polobocul
Ţine mult la fudulie.
Soacra mea – cam durdulie,
Cu parul de tuci.
N-ai de unde sa-l apuci.
Si are un batic pe cap
De-o vara nu l-a spalat.
Si mai are un cojocel
Din treizeci de piei de miel.
Iar când se-mbraca namila
E inalta cât camila.
A avut si ea barbat
Dar l-a dat contract la stat.
Era mic si cracanat
Si cadea noaptea din pat,
Mai purta si evazati
De velura, cam roscati,
Palarii ca mexicanii
Cum le poarta gogomanii.
Zurgalai si clopotei,
Opriti plugul, mai flacai!
Aho, aho!
Superstitiosi de Revelion?
Scenariu posibil: te trezesti dimineata cu fata la cearsaf. E marti, 13. Intri in baie sa te speli, aluneci si – oh, nu! – spargi oglinda! Agitat, pleci spre serviciu, dar când ajungi in fata blocului, iti dai seama ca ai uitat cheile de la masina in casa. Te intorci bolborosind si pornesti din nou. In hol, un vecin isi zugraveste tavanul, cocotat pe o scara, chiar in fata usii de la iesire. Trebuie sa treci pe sub scara lui ca sa poti iesi din bloc. Enervat, te impiedici pe cele câteva trepte. O iei la fuga spre masina. In parcare, o pisica neagra trece nerusinata prin fata ta… Dar daca ti se intâmpla niste lucruri la fel de „banale“ chiar de Revelion? Pazeste-te! Asculta sfaturile unui superstitios impatimit si nu vei regreta!
Se spune ca, la sfârsitul anului, este bine ca tot omul sa aiba datoriile platite, pentru ca in anul care vine sa nu fie nevoit sa scoata multi bani din buzunare. Se mai spune, de asemenea, ca in prag de an nou casa trebuie sa fie curata, oricând gata sa primeasca oaspeti. Nici rufele murdare nu este bine sa fie lasate pentru dupa Anul Nou. Spalându-le inainte, te feresti de saracie si de mizerie.
Pregatirea bucatelor pentru seara dintre ani este invaluita si ea in umbra superstitiilor. Pentru noaptea de Revelion nu se gateste mâncare din carne de pasare, deoarece „asa cum gaina scormoneste in pamânt si-l imprastie, tot asa se risipeste norocul si bunastarea casei“.
O traditie mai noua cere ca miezul noptii de Revelion sa-i surprinda pe indragostiti sarutându-se sub crenguta de vâsc atârnata la usa. Se spune ca, daca noul an te „prinde“ astfel, atunci dragostea va intra tot anul in gospodarie, iar cei ai casei vor trai in armonie.
Alta superstitie este si aceea ca prima persoana care intra in casa in noul an sa fie barbat. Asta pentru ca el reprezinta stâlpul casei, iar daca intra primul, atunci fericirea casei nu va fi clintita de greutatile cotidiene.
In prima zi din noul an nu se matura si nici nu se aduna grâul sau orezul pentru a nu atrage saracirea casei in anul cel nou. Se mai spune ca cine va dormi in ziua de Sfântul Vasile va fi tot anul somnoros.
Daca in ajunul lui Sfântul Vasile, seara, fetele pun intr-un vas cu apa un fir de busuioc si o ramura de mar, apoi un ban ca punte, lasându-le astfel in noaptea Anului Nou, pâna dimineata, il vor visa pe tânarul care le va cere in casatorie. In dimineata de Sfântul Vasile, fetele mari se duc in ocolul vitelor si dau cu piciorul intr-o vaca care sta culcata zicând: „Hai, astimp, hai altadata, hai la anul, hai la doi ani etc.“. La ce zicere se va scula vaca, atunci se va marita fata.
Cum niciodata nu e suficient…
…nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coase, sa se spele rufele.
…acel obiect pe care il tii in mâna de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mâna imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in mâna, vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mâna, iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca tii paharul in mâna, va fi un an vesel.
…dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca.
…aduce ghinion daca agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa.
…aduce ghinion sa intri in noul an fara nici un ban in buzunar; e bine sa aveti bani (mai ales noi) in fiecare portofel.
…primul om care va trece pragul in prima zi din noul an va influenta tot anul. Persoanele blonde sau roscate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.
…prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi din noul an trebuie primita. Daca prima persoana care va intra in casa e femeie – va fi un an prost, daca e barbat – va fi un an norocos.
…nu spalati nimic in prima zi a noului an.
…imbracati ceva nou pe 1 ianuarie!
…nu plângeti in prima zi a noului an!
Ciudateniile lumii de Revelion
Farfurii sparte, lenjerie galbena sau apa aruncata pe fereastra. Sunt doar câteva dintre cele mai ciudate traditii pe care diverse popoare le respecta cu sfintenie in noaptea de Revelion. Se spune ca majoritatea acestor obiceiuri le deschid petrecaretilor calea spre un nou an plin de noroc si de realizari. Iata câteva din cele mai trasnite obiceiuri de Revelion pe glob.
Ecuador: Oamenii obisnuiesc sa faca o sperietoare, pe care o imbraca si o umplu cu ziare si bucatele de lemn. La miezul noptii, fiecare familie iese in fata casei si da foc sperietoarei. Traditia spune ca astfel se distruge tot ce a fost rau in ultimele 12 luni si noul an poate incepe.
Brazilia: Cei care poarta haine albe de Revelion vor avea un an linistit si plin de noroc. Cei care au in apropiere o plaja obisnuiesc ca, dupa miezul noptii, sa sara de sapte ori in valuri si sa arunce flori in apa, in timp ce-si pun o dorinta. Se spune ca acest lucru aduce bogatie.
Venezuela: Se spune ca oamenii care vor sa aiba noroc in noul an poarta de Revelion lenjerie intima de culoare galbena. Cei care isi doresc sa calatoreasca, spune traditia, trebuie ca in noaptea dintre ani sa faca ocolul casei cu un geamantan in mâna.
Bolivia: Fiecare familie face o papusa din lemn, pe care o agata de usa pentru a avea noroc in noul an.
Belgia: Fermierii obisnuiesc sa le ureze animalelor „La multi ani!“ pentru a le merge bine in gospodarie tot anul.
Mexic: Femeile care vor sa-si gaseasca „jumatatea“ in noul an poarta lenjerie de culoare rosie.
Canada: Traditia spune ca este timpul pentru „baia ursului polar“. Persoane de toate vârstele inoata in apa aproape inghetata.
China: Noul An Chinezesc, „Yuan Ti“ se sarbatoreste intre 17 ianuarie si 19 februarie. Una dintre cele mai interesante manifestari este un Festival al Lanternelor. Se spune ca miile de lanterne aprinse lumineaza calea spre noul an.
Franta: In prima zi a noului an, francezii manânca la micul dejun clatite.
Irlanda: La miezul noptii, toti intra in casa pe usa din fata si ies pe cea din dos, pentru a alunga ghinioanele si pentru a avea numai noroc in noul an.
Japonia: Un gong suna de 108 ori, pentru cele 108 de pacate pe care, spun japonezii, un om le poate comite. Ascultând gongul, sufletul se purifica si scapa de pacate.
Puerto Rico: Se arunca apa pe fereastra imediat dupa miezul noptii, pentru a alunga spiritele rele si ghinioanele din casa.
Spania: Oamenii obisnuiesc ca la miezul noptii, exact la cumpana dintre ani, sa manânce 12 boabe de struguri, câte unul pentru fiecare bataie a ceasului. Cele 12 boabe simbolizeaza lunile anului si se spune ca aduc noroc si realizari in noul an.
Elvetia: Unul dintre obiceiuri este ca in noaptea de Revelion sa lasi sa cada pe jos niste frisca; se spune ca acest lucru aduce noroc pentru anul care incepe.
Olanda: Olandezii manânca gogosi rotunde. Acestea simbolizeaza inchiderea unui ciclu de viata si se spune ca aduc noroc.
Statele Unite: Americanii manânca la masa de Revelion friptura de porc cu garnituri considerate „norocoase“ – de mazare sau frunze de varza, care simbolizeaza bani, bogatie.
Grecia: Copiii isi lasa ghetele lânga soba pentru ca „Sfântul Basil“ sa le umple cu cadouri.
Germania: Se taie sase cepe pe jumatate si se pune sare peste ele, pentru a „vedea“ cum va fi vremea in noul an. Daca sarea se topeste inseamna ca va fi un timp ploios, daca nu, inseamna ca va fi soare.
