Legea nr. 38/2003 reglementeaza activitatea de taximetrie in România. Pentru ca lucrurile nu puteau ramine simple, iar o activitate desfasurata in principiu de un om si masina sa ar fi parut neserioasa daca nu ar fi fost incurcata, s-au inventat alte acte normative, ulterioare legii, care precizeaza cum se poate aplica legea. Este vorba de un ordin al fostului ministru Cozminca, privind normele de aplicare a Legii nr. 38/2003, care a nascut discutii aprinse pe marginea notiunii de reprezentabilitate, de care se leaga eliberarea de catre primarii a unei recomandari necesare obtinerii autorizatiei de functionare a unei masini in regim de taxi.
In Craiova circula legal in jur de 2.000 de masini in regim de taxi. Se presupune ca fiecare masina este condusa de cel putin doi taximetristi, ceea ce inseamna ca numarul soferilor de taxi se ridica la circa 4.000. O parte dintre soferi lucreaza sub sigla „persoane fizice independente“, iar o alta parte sint angajati ai operatorilor de taximetrie. Pentru toti soferii si pentru masinile pe care circula in regim de taxi sint necesare tot felul de aprobari dictate de legislatia care reglementeaza activitatea de taximetrie. Cum in România fiecare breasla are macar o asociatie profesionala care sa apere interesele celor care fac parte din ea, si taximetria si-a infiintat doua astfel de asociatii. In Craiova, conducerile celor doua asociatii au intrat in conflict de interese, fiecare spunind despre cealalta ca e ilegala sau ca urmareste incasarea unor profituri fabuloase din detinerea monopolului in oras.
„Independentii“, desi exista, nu sint lasati sa participe
Asociatia Camera taximetristilor independenti din Craiova si-a obtinut personalitatea juridica in anul 2003, la Judecatoria Craiova. Presedintele acestei Camere, Mitrita Ciobanu, sustine ca asociatia profesionala pe care o conduce este afiliata la Asociatia nationala a patronatului operatorilor de transport in regim de taxi – ANPOTRT, cu sediul in Bucuresti. Asociatia din Bucuresti a cerut, la sfirsitul anului 2004, judecatoriei sectorului 1 sa-i inregistreze modificarile in statut care prevedeau ca asociatia este reprezentativa la nivel national, modificari care au fost admise de judecatorie. Citeva zile mai tirziu, aceeasi asociatie a cerut aceleiasi judecatorii sa constate ca modificarile intervenite in structura si componenta asociatiei sint legale si sa constate ca „este o asociatie reprezentativa la nivel national si ca, in calitate de asociatie profesionala reprezentativa, este abilitata direct sau indirect, prin filialele sale judetene, sa-si exercite prerogativele conferite de lege…. inclusiv prerogativa de a elibera gratuit recomandarea prevazuta in normele de aplicare a Legii nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi“. Instanta a decis ca nu-i poate recunoaste acest drept, deoarece „asociatia este reprezentativa prin efectul prevederilor statutare si are la dispozitie calea modificarii statutului in cazul in care acesta nu contine prevederi in sensul reprezentativitatii.“ (Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, incheiere din sedinta de Camera de consiliu din 29.11.2004). Mitrita Ciobanu declara ca, desi normele de aplicare a Legii nr. 38/2003 cuprinse in ordinul lui Cozminca nr. 275/2003 prevad in mod expres detinerea unei hotariri a Tribunalului Bucuresti in ceea ce priveste constatarea intrunirii conditiilor de reprezentativitate, acest lucru nu se poate rezolva, deoarece asociatia profesionala din Bucuresti, la care a afiliat Camera pe care o conduce, detine deja o hotarire ramasa definitiva prin care se recunoaste reprezentativitatea prin prevederile statutare. „Am fost la Tribunalul Bucuresti sa incercam obtinerea acelei hotariri, iar judecatorul de serviciu nu ne-a primit actiunea pe motiv ca avem deja o hotarire definitiva si nu ne aflam in situatia de recurs ca sa putem sa ne adresam tribunalului. Avocatul pe care-l aveam noi nici nu a vrut sa mearga cu noi la tribunal, pentru ca a zis ca se face de ris daca se duce cu o astfel de cerere si m-am dus singur, ca sa ma conving“, a spus Mitrita Ciobanu, presedintele taximetristilor independenti din Craiova. Pentru ca aceasta asociatie nu are hirtia de la tribunal nu este acceptata de Primaria Craiova la discutii si negocieri, iar recomandarile date de aceasta organizatie pentru obtinerea autorizatiilor de la Primaria Craiova nu sint luate in consideratie de functionari. Ciobanu sustine ca are in asociatia pe care o conduce 97 dintre cei 120 de operatori de taximetrie si 500 dintre cei peste 600 de taximetristi independenti.
Duval este tare pe pozitie: cine nu are hirtia de la tribunal nu exista!
Cealalta asociatie profesionala a taximetristilor din Craiova, Asociatia camera nationala a taximetristilor din România, filiala Dolj, este condusa de Nistor Duval. Si el sustine ca are in asociatie tot ce misca in domeniul taximetriei din oras. Spre deosebire de Camera taximetristilor independenti, Asociatia lui Duval are hirtia de la Tribunalul Bucuresti, prin care i se recunoaste reprezentativitatea si dreptul de a emite acele celebre recomandari fara de care Primaria Craiova nu elibereaza autorizatii, iar Autoritatea Rutiera Româna – licentele. Despre toata aceasta nebunie, care pare doar un razboi al orgoliilor, dar care este mult mai mult, Duval spune: „Ei (Camera independentilor), desi exista, nu pot elibera recomandari, fapt pentru care asociatia pe care o conduc eu este singura care poate face acest lucru. Doar noi avem o hotarire a Tribunalului Bucuresti, care ne confera acest drept si este normal ca Primaria Craiova sa discute numai cu noi. Ordinul nr. 275/2003 trebuie respectat pentru ca el constituie normele metodologice dupa care se aplica Legea nr. 38/2003. Noi avem o baza de date impresionanta, cu toti taximetristii, care circula prin oras, si este normal sa fie asa pentru ca nu poti da o recomandare decit in conditiile in care-l cunosti pe om. Am intrat in colaborare cu politia si cu fiscul si le-am cerut sa ne comunice orice date despre comportamentul fiscal sau social al oamenilor care sint membrii in asociatiei noastre. Ei nici macar nu sint o filiala a ANPOTR Bucuresti pentru ca s-au infiintat ca societate de sine statatoare si nu ca o filiala a asociatiei bucurestene. Nu este adevarat ca au 97 de operatori de taxi in asociatia lor pentru ca, dintre cei pe care-i nominalizeaza ei, la prima vedere va pot spune ca aproape 70 sint deja la noi, cu contracte cu tot. Asa ca unde le este reprezentativitatea?“, a spus Nistor Duval.
Lupta de orgolii sau goana dupa bani?
Din toata aceasta cearta intre doua asociatii, care se pretind mari luptatoare pentru drepturile profesionale ale taximetristilor craioveni, soferii nu inteleg nimic. Multi dintre cei cu care am discutat cred ca cearta are la baza mari sume de bani, care se pot obtine din organizarea acestei activitati. Anul trecut, pentru obtinerea unei recomandari, o parte dintre taximetristi a platit 250 de mii de lei, iar alta parte, dupa izbucnirea scandalului de la Brasov, unde se cerea peste un milion de lei, nu a mai platit nimic, obtinind-o gratis. Desi statia prin care se tine legatura cu operatorul de frecventa este cumparata de fiecare taximetrist, in functie de operator se plateste lunar o suma cuprinsa intre 400.000 de lei si 650.000 de lei. Firmele producatoare de aparate de taxat pot negocia mult mai usor un contract cu un singur client decit un contract cu mai multi clienti. Sint doar citeva dintre durerile soferilor de taxi, care nu inteleg de ce se cearta cei care pretind ca le reprezinta interesele. De cind lumea si pamintul, nici un bine nu s-a facut pe gratis, mai devreme sau mai tirziu s-a platit!
