In replica, fostul director spune ca a dat banii ca sa evite tepe mai mari de-atit
Un diferend legat de salarizarea personalului insarcinat cu intretinerea, verificarea si repararea aparaturii medicale a adus in instanta Spitalul de Urgenta si reprezentantii Casei de Asigurari de Sanatate Dolj. Totul a inceput de la un ordin semnat de Hajdu Gabor, fostul ministru al sanatatii, prin care atelierele de intretinere si reparatii a aparaturii medicale, care functionau pina atunci in cadrul spitalelor, erau reorganizate ca unitati sanitare subordonate Directiilor de Sanatate Publica (DSP) din fiecare judet. Asa a inceput sa functioneze, din 2001, Centrul Judetean de Aparatura Medicala Dolj (CJAM), care a preluat, de la Spitalul de Urgenta, patrimoniul fostului atelier. Articolul 7 al ordinului prevedea ca tot personalul specializat in asemenea reparatii sa fie transferat in interes de serviciu la CJAM. Directorul de atunci al spitalului, Firmilian Calota, a obtinut insa acordul DSP Dolj pentru a pastra in spital citiva din cei peste 40 de tehnicieni.
Cei noua care au supravegheat restul
„Pentru a putea acoperi cazurile de urgenta am oprit noua oameni la spital, intr-un departament numit Personal Tehnic Medical. Si mai aveam nevoie de ei pentru ca ne puteau spune, in cunostinta de cauza, daca CJAM isi face treaba bine si nu umfla facturile. Casa de Asigurari de Sanatate a considerat insa ca exista o suprapunere de activitati, adica platim de doua ori acelasi serviciu, si a retinut salariile celor noua angajati: peste 678 de milioane de lei. Am contestat decizia Casei si acum asteptam o decizie definitiva a instantei“, a spus Firmilian Calota.
Totodata, CJAM a insistat pe linga Ministerul Sanatatii pentru a prelua si restul de angajati ai Spitalului de Urgenta. Demersurile au avut succes, angajatii departamentului de Personal Tehnic Medical primind, de la 1 ianuarie, foile de lichidare. Acest fapt i-a nemultumit insa pe cei noua tehnicieni:
„Cei de la CJAM faceau de multe ori treaba de mintuiala, chiar ne incurcau cind reparam aparatura. Faceau multe nereguli in facturi si isi calculau costuri mai mari. Acum, am primit notele de lichidare si asteptam sa vedem cind o sa trecem si noi la CJAM. Cei de la CAS au spus ca spitalul are contract cu CJAM si deci noi nu ne mai justificam salariile. Asta nu e adevarat, pentru ca ei trebuie sa repare decit o parte din aparate. E destul de munca si pentru noi. In plus, contractul dintre spital si CJAM, pe 350 de milioane lunar, a fost semnat fara sa fi existat vreo licitatie, iar suma este mult prea mare.“
„Timpul trece, leafa curge“
Si Firmilian Calota recunoaste ca exista citeva probleme legate de contractul pe care chiar el l-a semnat, in urma cu doi ani, dar spune ca nu se putea organiza o licitatie pentru ca nu ar fi avut cine sa participe la ea.
„Am constatat ca ideea ministrului Gabor ne dezavantaja: inainte de infiintarea CJAM plateam aproximativ 150 de milioane pe luna pentru salarii. Cind s-a infiintat CJAM, am fost obligati sa semnam un contract de servicii pentru 300 de milioane pe luna, in conditiile in care toata baza lor materiala provenea tot de la noi. Practic, spitalul a recumparat de la CJAM materialele de reparatii. Licitatie insa nu puteam sa facem atunci, pentru ca nu existau firme autorizate. Abia de anul acesta o sa putem sa ne alegem cu cine lucram“, a precizat Calota.
Viorel Baragan, directorul CJAM, considera insa ca fostul director face calcule dupa ureche: „Domnul Calota nu pune in calcul toate cheltuielile. La acea vreme, salariile se ridicau la suma de 150 de milioane, dar mai erau si impozitele catre stat si celelalte cheltuieli aferente. Au ramas in continuare pe statele de plata ale spitalului cei cu relatii, care nici macar meserie nu stiau. Era mai bine in spital pentru ei, bineinteles: la CJAM, salariile ni le cistigam in functie de contractele incheiate. In 2001, din august pina-n decembrie nu ne-am luat banii. In schimb, in spital, ei n-au treaba: timpul trece, leafa curge.“
Totodata, directorul CJAM considera fantezista explicatia lui Firmilian Calota, conform careia cei noua salariati erau mentinuti pentru a supraveghea corectitudinea sumelor facturate pentru reparatii:
„Nu se poate umfla o factura asa usor. Exista contracte de service incheiate intre noi si beneficiari, prin care efectuam verificari periodice. Daca sint defectiuni, noi taxam piesele la pretul la care le cumparam de la furnizori. Nu sintem privatizati, sintem o unitate sanitara cu personalitate juridica in subordinea Directiei de Sanatate Publica. Nu platim TVA si nu avem voie sa practicam adaos comercial.“
