Boli moderne: „raul“ de calculator

Putini oameni cunosc riscurile la care se expun atunci cind petrec prea mult timp in fata calculatorului, ochii fiind, in general, cei mai afectati, a declarat ieri Adrian Calugaru, inspector sanitar sef la Directia de Sanatate Publica Bucuresti.

Gitul intepenit, vederea incetosata si durerile in degete si la incheieturi sint doar citeva din simptomele simtite de cei care stau ore in sir in fata unui computer. Potrivit presei de specialitate, expertii avertizeaza ca nu calculatorul este vinovat de toate acestea, o parte din vina avind-o si mediul de lucru. Senzatia de nisip in ochi si durerile in zona cervicala si lombara sint si un rezultat al muncii intr-un mediu putin adaptat exigentelor corpului. Din acest punct de vedere, cele mai riscante locuri de munca sint cele de tip repetitiv (stocari de date, editare, grafica pe calculator). Lista simptomelor de rau este mult mai lunga. Sint, in particular, legate de utilizarea calculatorului tulburarile de vedere si durerile de coloana, din care primele vizeaza intre 20 si 30 la suta dintre angajatii care fac munca de birou.

Un mediu de lucru prea putin ergonomic si cu o aerisire insuficienta poate favoriza aparitia acestui tip de probleme, intrucit nu este suficient sa schimbi computerul. Exista chiar o directiva europeana (270/1990) privind protectia sanatatii celor care lucreaza la terminale video. Legislatia romaneasca are reglementari precise in legatura cu persoanele care lucreaza la calculator, dar exista referiri exprese doar la cei angajati ca operatori, a spus Calugaru.

Angajatorii au si ei posibilitatea sa stabileasca norme proprii privind drepturile respectivilor angajati. Calugaru a aratat ca normele privind securitatea muncii de prelucrare a datelor (aprobate in 1996) se aplica activitatilor din unitatile de informatica (centre, oficii si spatii de calcul electronic), in care activitatile de birou presupun lucrul cu echipamente electronice de prelucrare automata a datelor, inclusiv videoterminale. Angajatorul este obligat sa amenajeze locul de munca astfel incit salariatul sa aiba confort si libertate de miscare, dar si sa fie diminuate la maximum riscurile de natura vizuala, mentala si posturala.

Conform acestor norme, operatorii vor fi angajati si repartizati la posturile respective numai dupa examene medicale obligatorii, prevazute de Ministerul Sanatatii si Familiei. Examenul medical se va efectua periodic, dar si ori de cite ori lucratorii acuza probleme oculare sau ale coloanei cervicale, precum si sindromul canalului carpian (afectiuni ale incheieturii miinii). In general, programul de lucru la calculator trebuie sa fie de sase ore, cu o pauza de zece minute dupa fiecare ora. In cazul in care, in urma controlului medical, se constata aparitia unor afectiuni oculare, angajatorul trebuie sa achizitioneze ochelari de corectie sau mijloace de corectie speciale si adecvate sarcinii de munca. In plus, angajatii au dreptul la patru zile suplimentare la concediul legal de odihna si, desi lucreaza numai sase ore, ei trebuie platiti pentru opt ore, a mai spus Calugaru.

Ce poate face un om care, dupa ore de lucru la calculator, se simte rau? Specialistii arata ca, in cazul tulburarilor de vedere, de exemplu, este suficient sa-ti desprinzi privirea de pe monitor si sa privesti putin in departare, la o distanta nu mai mica de sase metri.

Durerile de spate si de coloana pot fi evitate printr-o scurta plimbare, chiar si pe o distanta de citiva metri. In cazul tendinitei, preventia este foarte importanta. Intii de toate, mouse-ul trebuie folosit in mod corect, el trebuie intotdeauna insotit de cealalata mina cind este rotit, fiind evitate miscarile rotative din incheietura.

Specialistii recomanda ca, daca durerile persista si impiedica efectuarea anumitor miscari, incheietura sa fie masata. Sint de evitat antiinflamatoarele, care potolesc durerea, insa nu elimina cauza, provocind in schimb efecte secundare nedorite.