Adrian Nastase – despre vizita lui Bush si despre obiectivele post-Praga

Primul-ministru Adrian Nastase comenteaza, intr-un interviu, vizita lui George Bush la Bucuresti si prezinta obiectivele post-Praga ale guvernarii.

– Vizita presedintelui Bush a fost, probabil, unul dintre cele mai importante momente ale istoriei politice a Romaniei dupa 1989. Cum a trait politicianul, dar si omul Adrian Nastase aceasta zi?

– Inainte de a va impartasi impresiile mele, as dori sa fac o precizare: integrarea in NATO nu este unul dintre succesele tarii noastre, ci in mod cert cea mai mare realizare a Romaniei dupa Revolutia din decembrie. Din acest moment, se deschid noi perspective de care nu am avut sansa sa beneficiem pina acum. Revenind la intrebarea dumneavoastra, am fost, ca orice om in aceasta situatie, deosebit de emotionat. Pe de o parte ma aflam in fata unui moment de recunoastere a eforturilor pe care le-am facut in ultimii doi ani, iar pe de alta parte, m-a frapat entuziasmul oamenilor care au venit in Piata Revolutiei. Sint putini cei care in politica au ocazia sa realizeze ceva pentru tara lor si sa vada in acelasi timp bucuria in sufletele oamenilor atunci cind se afla inca in functie. Pentru faptul ca am avut aceasta sansa, ma consider un om foarte norocos. Dincolo de aceasta, la fel ca si in timpul vizitei pe care am facut-o anul trecut la Washington, si astazi am intilnit un presedinte american deosebit de deschis si neprotocolar. Presedintele Bush crede sincer in relatia speciala dintre Romania si SUA, apreciaza eforturile pe care le-am facut si ne priveste ca pe un partener real, stabil si loial. Sigur, a fost un eveniment politic de amploare. Dar, mai presus de caracterul oficial pe care il presupune un asemenea tip de eveniment, am avut sentimentul ca asist la o intilnire prieteneasca intre oameni obisnuiti, care isi vorbesc deschis despre problemele fiecaruia si despre modul in care se pot sprijini reciproc. Credeti-ma ca acest lucru nu mi se intimpla in fiecare zi si mai ales nu intr-o intilnire cu presedintele american.

– Integrarea in NATO este un eveniment pe marginea caruia s-a vorbit continuu in ultimii doi ani. Care este, de fapt, miza reala a acestei realizari ?

– Miza acestui moment este de importanta istorica: el consacra practic reintoarcerea definitiva a Romaniei acolo unde ii este locul, in spatiul de valori si de securitate al Occidentului dezvoltat. Integrarea in NATO nu este un obiectiv punctual, indeplinit pentru a obtine niste rezultate punctuale. Nu. Este vorba, de fapt, despre intrarea intr-o zona care ne ofera infinit mai multe oportunitati decit cele de care beneficiam pina acum. Nu primim nimic concret ca urmare a invitatiei de la Praga, dar avem mult mai multe sanse pe care le putem valorifica. Acum imi vine in minte un titlu mai vechi din Washington Post: “NATO – o speranta pentru o tara epuizata”. Sigur, este o metafora folosita intr-un context jurnalistic, dar are in spate o idee realista. Romania a facut eforturi imense in ultimii 12 ani, s-a zbatut mult sa depaseasca tot felul de dificultati. Am reusit niste progrese remarcabile, am facut niste salturi in ultimii ani, dar aveam nevoie de o mina de ajutor. De un semnal. La Praga am primit acest semnal. Acum, insa, trebuie sa facem fata unei provocari – spun eu – si mai mari: sa profitam de acest semnal, sa ne fructificam cit mai bine sansele.

– Exista pericolul ca Romania sa cada in capcana Ungariei, pentru care intrarea in NATO nu a adus nici un progres remarcabil. Mai mult, Ungaria a reusit sa dezamageasca Alianta…

– Sintem mult prea constienti de sansa care ni se ofera ca sa nu ne mobilizam asa cum trebuie. Pina acum, pe anumite coordonate, am reusit chiar sa depasim asteptarile Aliantei si ma refer aici mai ales la performantele armatei romane in misiunile NATO. Cred ca avem doza de pragmatism necesara pentru ca invitatia de la Praga sa fie inceputul unei etape in care Romania va avea un rol cu adevarat important in cadrul NATO. Mi se pare ca am demonstrat, in ultimii doi ani, ca reusim sa ne tinem de cuvintul dat, sa ne respectam angajamentele – nu numai in relatia cu NATO, ci si in cea cu Uniunea Europeana si cu organismele financiare internationale. Va asigur ca seriozitatea si indeplinirea riguroasa a angajamentelor ne vor caracteriza si in continuare.

– Obiectivul NATO fiind indeplinit, care sint prioritatile guvernarii in perioada urmatoare?

– Evident, prioritatile noastre sint aceleasi – integrarea in UE si in NATO. Invitatia de la Praga este doar un moment al unui proces care va insemna multe eforturi – reforma si cresterea economica, combaterea coruptiei si schimbarea profunda in administratie. Sigur, noua etapa in care intram va trebui sa insemne si o reordonare a acestor prioritati, o schimbare de viteza in ceea ce priveste unele dintre ele, reverificarea mijloacelor noastre de actiune. Sunt convins ca in perioada urmatoare – mai ales dupa ce vom vedea si rezultatele Consiliului European de la Copenhaga – va trebui sa avem o dezbatere despre cum mergem mai departe, cum traducem practic acest important moment de politica externa in agenda politica interna, cum stabilim tintele pentru intervalul urmator si modul lor de realizare. Dezbaterea despre alegerile anticipate, pe care am lansat-o ca un posibil vector al strategiei post-Praga, trebuie privita in acest context, in care evaluam noua noastra situatie – pe plan intern si international – si cum putem raspunde cel mai bine problemelor etapei urmatoare. Vorbind de reordonarea prioritatilor: Atentie ! Eventualele alegeri sint un mijloc de realizare nu o prioritate in sine. Cred ca sint zone in care trebuie sa actionam cu mai multa energie, cum ar fi lupta impotriva coruptiei. Vreau ca perioada urmatoare sa o dedicam in mod special acestei teme. Acest demers ar putea insemna, de ce nu, zguduirea fundatiilor unui intreg sistem, dar sint hotarit sa ducem aceasta lupta pina la capat. In ultima vreme s-au aglomerat si semnalele pe care le primim de la partenerii nostri pe aceasta tema. Vom tine cont de toate aceste sesizari si observatii in planul nostru de actiune. De asemenea, anul viitor va fi dedicat reformei sistemului administrativ si reformei in justitie. Sint doua domenii cheie. Ele nu vor fi niciodata capitole incheiate – pentru ca nu exista injectii letale impotriva coruptiei si birocratiei, dar asta nu ne va impiedica sa ne urmarim sistematic si tenace obiectivele in aceste domenii.