NATO este gata sa admita sapte noi membri

Alianta Nord-Atlantica pare decisa sa formuleze invitatii de aderare la summit-ul de la Praga, pentru sapte tari est-europene, realizind astfel cea mai ampla extindere din cei 53 de ani de existenta, afirma, in editia electronica de ieri, cotidianul Washington Post. Surse oficiale americane si europene, citate de Washington Post, afirma ca, la summit-ul din noiembrie, vor fi invitate sa adere Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia. Integrarea celor sapte tari – toate fosti sateliti ai Uniunii Sovietice sau parti integrante ale acesteia – va aduce sub „umbrela“ de securitate a NATO inca 40 de milioane de persoane si va extinde teritoriul Aliantei de la Marea Baltica pina la Marea Neagra.

Oficialii NATO au decis sa nu anunte aceasta extindere inaintea summit-ului de la Praga, dar ministrii apararii din tarile Aliantei au discutat, in cursul unei reuniuni de trei zile desfasurate la Varsovia, despre „ceea ce mai trebuie inca sa faca tarile candidate“ pentru a adera, a afirmat secretarul general al NATO, George Robertson.

Unii dintre participanti au afirmat ca la Varsovia nu au discutat despre extindere, deoarece decizia de a invita sapte state candidate a fost deja luata. Consensul asupra extinderii cu sapte state reflecta consecintele atentatelor din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, dar si ale unei campanii concertate a administratiei americane si ale schimbarii radicale de pozitie a Rusiei in privinta aderarii la NATO a statelor baltice.

Presedintele american, George W. Bush, a evocat pentru prima data aceasta posibilitate in iunie 2001, referindu-se la „toate noile democratii europene, de la Marea Baltica la Marea Neagra“. In acel moment nu a fost clar daca declaratia reprezenta o promisiune pentru toate tarile din regiune, iar experti si oficiali europeni au apreciat ca presedintele american nu s-a referit si la tarile a caror orientare democratica este de data relativ recenta si nu este indiscutabila, in special Bulgaria si Romania, afirma Washington Post.

O extindere cu sapte state la summit-ul de la Praga era insa putin sigura la acea data, dar, dupa atentatele din 11 septembrie, Statele Unite au inteles ca au nevoie de cit mai multi aliati pentru a lupta impotriva terorismului, afirma surse oficiale americane.

In plus, razboiul din Afganistan a oferit mai multor tari ocazia de a dovedi ca pot actiona ca aliati, atit Bulgaria, cit si Romania oferind imediat asistenta in cadrul eforturilor de razboi – Bulgaria a asigurat un aerodrom pentru aparatele de realimentare care participa la campania din Afganistan, in timp ce Romania a trimis un batalion in zona de lupta, folosind propriile avioane de transport C-130. Robert Hunter, ambasador al Statelor Unite la NATO in administratia Clinton, declara ca „oamenii vor strimba din nas si vor inghiti greu aderarea Romaniei si a Bulgariei“, pe care fosta administratie nu le considera pregatite pentru aderare.

Totusi, Hunter declara ca acum sustine includerea celor doua tari in Alianta. Reprezentantii NATO considera ca procesul de ratificare a aderarii va dura cel putin doi ani, in aceasta perioada planurile de actiune pentru aderare urmind sa ramina in vigoare si existind si posibilitatea adaugarii de noi conditii pentru candidati.