Mai multe trupe de calusari din toate colturile Olteniei au putut fi vazute ieri in centrul Craiovei, la gara sau prin zonele mai aglomerate cintind si dansind. Calusul, dans cu traditie la romani, este considerat un ritual de gonire a duhurilor rele, dar si o ruga pentru fertilitatea pamintului.
Formata din 9-11 membri, organizata ierarhic, ceata de calusari este condusa de un vataf (staret) caruia toti ii sint supusi. Un alt personaj important al cetei este „mutul“. Mascat, in timpul dansurilor calusarilor el ii penalizeaza pe cei care gresesc si executa tot felul de gesturi comice, adesea obscene, dar nu danseaza. In perioada Rusaliilor, calusarii poarta un costum specific, cu zurgalai la picioare, iar in mina tin o bita frumos ornamentata. Ceata are un steag impodobit cu fire de usturoi si pelin si care are un mare rol la „dezlegari“, atunci cind ceata este solicitata sa „scoale“ un om.
Calusarii de la Greci au ajuns la Craiova
Mos Jaga, Alecu Stelea pe numele lui real, are 73 de ani si este vestit printre calusarii din satul Greci al comunei Osica, Olt.
„De la 14 ani sint calusar. Este o adevarata traditie la noi in sat, l-am mostenit din mosi-stramosi. Azi-dimineata (ieri – n.r.) am venit la Craiova sa cintam si sa jucam. Lumea trebuie sa stie ca in cele trei zile ale Rusaliilor, azi, miine si poimiine, nu trebuie sa munceasca, sa lucreze, sa spele, ca altfel ii ia din calus. Ii paralizeaza, nu mai pot sa miste si doar o ceata de calusari ii poate scula, poate dezlega blestemul“, povesteste mos Jaga. El si trupa lui au incintat ieri privirile craiovenilor care au trecut prin gara. Calusarii de la Greci spun ca vor fi chiar protagonistii unui film de lungmetraj, al unui studiou japonez.
Dansul calusarilor este invaluit in mister
Calusarii au un repertoriu foarte bogat, dansuri rituale spectaculoase, unele chiar misterioase pentru privitori. Ei vindeca dansind, iar secretele nu sint impartasite decit membrilor grupului sau nou-venitilor care trebuie sa depuna mai intii un juramint. Pe linga calitatile sale curative, despre dansul calusarilor se spune ca are efecte fertilizatoare manifestate asupra pamintului si femeilor. La incheierea perioadei sacre a Rusaliilor, calusarii revin la locul in care au depus juramintul, despodobesc steagul si il ingroapa intr-un loc secret. Apoi ceata se imprastie, fiecare membru apucind-o in alta directie. Toti se intilnesc apoi in sat, se saluta ca dupa o absenta indelungata si reintra in cotidian.
Calusul – un mit arhaic
Prima descriere a obiceiului dateaza din sec. XVIII-lea si se datoreaza carturarului roman Dimitrie Cantemir in „Descrierea Moldovei“. Jocul calusarilor este unul dintre cele mai vechi si mai complexe dansuri oltenesti, cu incarcatura de mesaj mitic arhaic. Unii cred ca denumirea de calusar vine de la „cal“, desi nu pare caracteristic nici pentru simbolul dansului, nici pentru structura sa coregrafic-ritualica. Altii considera ca numele dansului vine de la „calus“, argumentind prin taciturnitatea de baza a dansatorilor si prin discretia rostirii de catre staret a comenzilor. Momentul de dans in genunchi este important in timpul dansului calusarilor. Calusul este considerat un ceremonial de magie impotriva bolilor aduse de iele, fapt confirmat de acea stranie conspiratie a muteniei, a pastrarii unui secret medical si a unui incognito pentru ceata de dansatori, marcat chiar in Oltenia de strigatul de apel la prudenta „I-auzi, i-auzi!“.
