Cazul Tarau – alta piatra de moara pentru justitia romana

Un prefect isi pierde functia dupa ce fiul lui e acuzat de contrabanda. Un fost anchetator in acest dosar devine anchetat, iar un altul se sinucide. Evenimentele par a se succeda urmind principiul dominoului. Ezitari, speculatii si multa confuzie. In rezumat, acesta este cazul Tarau, din care nimeni nu stie cine cistiga, dar legat de care toti – politicieni sau autoritati – au ceva de spus.

In 19 aprilie anul trecut, politistii de la Serviciului de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Bihor il retin pe Adrian Tarau, sub acuzatia de complicitate la contrabanda. Adrian Tarau ar fi fost implicat in mai multe importuri de benzina de avion, produs care este scutit de accize. Acest produs a fost revindut, ulterior, ca benzina Premium, diferenta de pret aducind statului roman un prejudiciu de peste sase miliarde de lei. In aceeasi zi, Parchetul emite mandat de arestare pentru cinci zile pe numele lui Adrian Tarau. Acesta se interneaza insa la Sectia de cardiologie a Spitalului Judetean din Oradea, dupa ce un medic al Ministerului de Interne stabileste ca Tarau este cardiac si ca introducerea lui in arestul politiei ar fi riscanta.

In ziua urmatoare, prefectul judetului Bihor, Aurel Tarau, trimite o scrisoare premierului Adrian Nastase, in care arata ca, prin arestarea fiului sau, este victima unei actiuni concertate de adversarii politici, dar si de unii membri marcanti din PDSR Bihor. El solicita sa fie suspendat din functie pina la finalizarea cercetarilor si anunta ca avocatul va contesta modul „abuziv“ in care fiul sau a fost retinut si arestat.

Despre aceasta arestare, premierul Adrian Nastase declara: „Se intimpla chestiuni ciudate si eu nu cred in arestarile de vineri seara, iar faptul ca un anumit proces care a avut loc la Prahova a devenit important la Bihor este si mai ciudat. Mi-e teama ca asistam la o situatie neobisnuita, in care, in timp ce prefectii incearca sa-i schimbe pe sefii institutiilor locale, incep presiuni pentru a-i scoate din joc“.

Mandatul de arestare emis pe numele lui Tarau este revocat, pe 22 aprilie. Surse din cadrul Parchetului sustin ca la dosar au aparut noi dovezi, care indica faptul ca Adrian Tarau este bolnav, urmind sa fie cercetat in libertate. La scurt timp dupa revocarea mandatului, Tarau este externat de la Sectia de cardiologie a Spitalului Judetean.

Dosarul de contrabanda cu produse petroliere al lui Tarau este preluat, in 24 aprilie, de Parchetul Curtii de Apel Oradea. Procurorul general al judetului Bihor, Valentin Mirisan, dispune trimiterea dosarului inapoi la politie, pentru completarea cercetarilor. In aceeasi zi, este admisa si plingerea depusa impotriva ordonantei de arestare preventiva a lui Mihai Pocse, un fost partener de afaceri al fiului prefectului de Bihor, cercetat in acelasi dosar.

In iulie 2001, procurorul general Joita Tanase decide eliberarea din functie a procurorului Alexandru Lele, seful Sectiei judiciare a Parchetului Tribunalului Bihor, cel care a condus ancheta in cazul lui Adrian Tarau. Citeva luni, despre cazul Tarau nu se mai vorbeste deloc. La un moment dat, fiul fostului prefect de Bihor este scos de sub urmarire penala pentru infractiunea de contrabanda, alaturi de alte doua persoane cercetate in acelasi dosar – Mircea Liviu Pocse si Mircea Adrian Jurjut.

In 28 martie 2002, casa magistratului oradean Alexandru Lele este perchezitionata. Dupa perchezitie, Lele declara ca Tarau a organizat o adevarata retea care controleaza aproape toate sectoarele majore activitatii economice, sociale si politice din Bihor. El sustine si ca avea cel putin 18 probe clare privind vinovatia lui Adrian Tarau si a lui Ioan Lascau, fostul sef al Finantelor Bihor, dar ca un alt procuror, Aurel Mascas (numit ulterior procuror general al Parchetului Curtii de Apel Oradea), a tergiversat intentionat rezolvarea dosarelor. Perchezitia este condusa de procurorul Cristian Panait (de la Parchetul Curtii Supreme de Justitie) – nume ce avea sa ajunga in atentia publica nu cu mult mai tirziu, in circumstante tragice.

A doua zi, procurorul Alexandru Lele este acuzat de favorizarea infractorului, arestare nelegala si cercetare abuziva si sustragere de inscrisuri. In opinia reprezentantilor Ministerului Public, procurorul Alexandru Lele a ignorat principiul constitutional ca „nimeni nu este mai presus de lege“. Lele afirma ca se astepta sa fie pus sub acuzare, avind in vedere faptul ca a condus ancheta in cazul mafiei din Bihor si al fiului fostului prefect Tarau. In replica la afirmatiile lui Lele, prefectul de Bihor, Florian Serac (care este si vicepresedinte al PSD Bihor), apreciaza inoportuna, netemeinica si neavenita incercarea acestuia de a se erija intr-o „victima a vendetei politice“. La rindul sau, Parchetul CSJ arata ca Lele a incercat in mod tendentios sa acrediteze ideea ca ancheta declansata impotriva sa a avut ca punct de plecare afirmatiile privind „nepermisul amestec al politicului in justitie“.

La 1 aprilie anul acesta, deputatul PD Emil Boc, vicepresedinte al Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, cere audierea de catre comisie a premierului Adrian Nastase si a procurorului Alexandru Lele. Solicitarea vizeaza clarificarea conditiilor in care magistratul oradean a fost suspendat din functie, precum si a acuzatiilor de trafic de influenta pe care procurorul Lele i le aduce premierului Adrian Nastase.

Numele procurorului Cristian Panait – care a condus ancheta in cazul Lele – revine in atentia publica. La 10 aprilie, Panait se arunca de la ultimul etaj al cladirii in care locuia si moare la spital, doua ore mai tirziu. Moartea lui declanseaza nenumarate intrebari si speculatii: sinucidere pe fondul unei labilitati psihice sau din cauza presiunilor legate de cazul Lele? Dosarul este deschis, fiind asteptat inca verdictul medicilor privind cauzele care l-au determinat sa se sinucida.

Ancheta in cazul procurorului Alexandru Lele continua. Totodata, magistratul anunta ca depune o plingere penala impotriva anchetatorilor sai, dar si a premierului Nastase, considerindu-se o victima politica din cauza dosarului Tarau.

La 27 mai, Ministerul Public anunta ca, pe 20 mai, s-a dispus redeschiderea dosarului Tarau, „apreciindu-se ca, in cauza, nu au fost administrate toate probele de natura sa contribuie la aflarea adevarului si la stabilirea tuturor imprejurarilor in care au fost savirsite faptele“. La data la care se anunta redeschiderea dosarului sau, Tarau nu se mai afla insa in tara de doua zile, el iesind din Romania pe 25 mai.

La 29 mai, procurorii Parchetului CSJ trimit Directiei Cercetari Penale din cadrul Inspectoratului General al Politiei dosarul in care este cercetat Adrian Tarau. Politistii precizeaza ca nu-l pot da in urmarire internationala pe Tarau, cit timp pe numele lui nu exista un mandat de arestare.

In aceeasi zi, Adrian Tarau anunta ca este in drum spre Romania, unde vine ca sa clarifice situatia dosarului sau. Cei care l-au asteptat a doua zi la aeroport au pierdut timpul degeaba, pentru ca Tarau nu a sosit. Doar sotia si copilul lui au ajuns in Romania. „Ar fi bine ca Adrian Tarau sa vina, desi in momentul in care vine nu e sigur ca mai pleaca, pentru ca sint in puscarie multi care au ajuns acolo din cauza lui si care, probabil, abia asteapta ca el sa vina“, afirma procurorul oradean Alexandru Lele, cel care l-a arestat cu un an in urma.

Tot in 29 mai, Ministerul Public anunta ca procurorul general al Romaniei, Tanase Joita, a declarat recurs in anulare privind o sentinta definitiva de condamnare a lui Mircea Pocse. Motivul – „nu au fost administrate toate probele necesare corectei stabiliri a situatiei de fapt si a incadrarii juridice in raport de acestea“. La acel moment, procurorii nu fac vreo referire la o eventuala legatura intre acest dosar si Adrian Tarau. Citeva zile mai tirziu, procurorul general argumenteaza decizia redeschiderii dosarului: pe de-o parte, este necesara „completarea anchetei si extinderea ei“, pe de alta parte, trebuie avuta in vedere legatura dintre Adrian Tarau si Mircea Liviu Pocse, trimis in judecata si condamnat definitiv.

In aceeasi perioada, se afla ca Adrian Tarau mai este cercetat in alte trei dosare, pe linga cel redeschis de Parchetul CSJ. Tarau este cercetat la Oradea pentru evaziune fiscala, in doua dosare disjunse dintr-unul mai amplu. Procurorii Ploiesti il judeca tot pentru evaziune fiscala, dosar disjuns dintr-unul vizind un amplu trafic de carburanti, in care unele persoane au fost trimise in judecata si apoi condamnate.

Reprezentanti ai PD readuc in discutie independenta justitiei, aratind ca, in aprilie 2001, cind a fost arestat Adrian Tarau, primul-ministru a declarat ca nu crede in „arestarile de vineri seara“. Afirmatia venea dupa ce in programul de guvernare al actualului executiv, se specifica faptul ca „magistratii trebuie sa simta ca sint intr-adevar independenti“.

Politia il da pe Adrian Tarau in consemn la frontiera, dupa ce procurorii au trimis Directiei Cercetari Penale dosarul in care acesta este cercetat. Senatorul PSD Antonie Iorgovan se declara dispus sa-l apere pe Adrian Tarau, daca acesta revine in tara. Potrivit politiei, Tarau s-ar afla in Ungaria.

In 31 mai, procurorul general al Romaniei, Tanase Joita, anunta ca toate dosarele privind „asa-zisa mafie a petrolului de la Bihor“ vor fi reanalizate. El neaga, totodata, „o legatura de cauzalitate“ intre deciziile luate de anchetatori cu privire la fiul fostului prefect de Bihor si la procurorul Alexandru Lele, cel care l-a anchetat.

Secretarul de stat in Ministerul de Interne, Toma Zaharia, anunta, in 4 iunie, ca Adrian Tarau ar putea fi dat in urmarire generala prin Interpol, in cazul in care nu se va prezenta pentru audieri dupa mai multe citatii. Pina acum, politistii i-au trimis lui Adrian Tarau o singura citatie in acest dosar. In dosarul de la Ploiesti insa, pe numele lui Tarau s-au emis, in ultimele luni, trei mandate de aducere, dar fiul fostului prefect de Bihor nu s-a prezentat niciodata pentru a da declaratii, sustin surse din politie. A doua zi, politia anunta ca va lua „masurile legale“ in dosarul in care este cercetat Adrian Tarau numai dupa judecarea recursului in anulare declarat de procurorul general al Romaniei impotriva solutiei care s-a dat in cazul lui Mircea Liviu Pocse. Acesta din urma fusese trimis in judecata si condamnat la doi ani si jumatate de inchisoare pentru inselaciune, cu executare la locul de munca.