Senatorii au aprobat ordonanta privind impozitele si taxele locale

Senatul a adoptat ieri proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei 36/2002 privind impozitele si taxele locale, care prevede includerea impozitelor si taxelor locale ce sint reglementate prin diferite acte normative intr-o singura lege si urmareste cresterea veniturilor bugetelor locale pe anul 2003 cu peste 4.500 de miliarde de lei. Actul normativ, aprobat cu 97 de voturi „pentru“, 19 „impotriva“ si cinci abtineri, a fost trimis spre aprobare la Senat, dupa a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ si nefavorabil de catre Consiliul Economic si Social. CES si-a motivat pozitia prin faptul ca ordonanta descurajeaza proprietatea si creeaza posibilitatea aparitiei unor abuzuri din partea administratiei locale. Printr-un amendament al senatorilor, s-a stabilit ca impozitul pe cladiri, pentru cei care detin mai multe imobile cu destinatia de locuinta, altele decit cele inchiriate, sa fie majorat cu 15 la suta pentru prima cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu. In forma initiala, ordonanta prevedea ca, in acest caz, impozitul sa fie majorat cu 25 la suta si nu era prevazuta o exceptie pentru cadirile inchiriate. Amendamentul a fost propus de senatorii Vasile Horga (PRM) si Iuliu Pacurariu (PD), iar cota de 15 la suta a fost propusa de Comisia pentru administratie publica. Senatorii au motivat ca, prin introducerea acestei prevederi, se stimuleaza in continuare constructia de locuinte si se excepteaza de la impozitul pe cladiri cei care au contracte de inchiriere si care platesc impozit pentru veniturile realizate din inchiriere. In privinta celor care detin mai mult de o cladire, senatorii au mentinut procentele prevazute in ordonanta, astfel incit pentru cea de-a doua cladire impozitul se majoreaza cu 50 la suta, pentru cea de-a treia – cu 75 la suta, iar pentru cea de-a patra si urmatoarele- cu 100 la suta. Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2 la suta in mediul urban si de 0,1 la suta in mediul rural, asupra valorii impozabile a cladirii. Senatorii au stabilit la 5.300.000 de lei pe metru patrat valoarea impozabila a cladirilor cu pereti sau cadre din beton armat, din caramida arsa sau piatra naturala, cu instalatii de apa, canalizare, electrice si de incalzire si la 3.100.000 de lei pe metru patrat valoarea impozabila a imobilelor construite din aceleasi materiale, dar fara facilitatile amintite. Pentru cladirile cu pereti din lemn, caramida nearsa, paianta sau alte materiale asemanatoare, valoarea impozabila a fost stabilita la 1.400.000 de lei pe metru patrat in cazul celor cu instalatii si la 900.000 de lei pentru cele fara asemenea facilitati. Senatorii au stabilit, de asemenea, ca, in cazul „activitatilor artistice si distractive de videoteca si discoteca“, impozitul pe spectacole se stabileste in functie de suprafata incintei, pe zi de functionare. Astfel, in cazul videotecilor se va plati un impozit de la 500 la 1.000 de lei pe metru patrat, iar in cazul discotecilor – de la 1.000 la 2.000 de lei pe metru patrat pentru fiecare zi de functionare. Regiile autonome, societatile comerciale si alte persoane juridice care detin in administrare sau in folosinta terenuri proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, in alte scopuri decit pentru agricultura sau silvicultura, vor plati taxa pe teren, in conditiile stabilite prin ordonanta. Pentru terenurile ocupate de drumuri si cai ferate, acesti contribuabili vor plati si taxa de teren ce se stabileste anual, in lei pe kilometru, diferentiata dupa cum urmeaza: pentru drumuri 200.000 de lei pe kilometru, pentru cai ferate normale – 390.000 de lei pe kilometru, pentru cai ferate inguste 200.000 de lei pe kilometru, au mai stabilit senatorii. In textul ordonantei, aceste taxe erau stabilite la 20.000, 39.000, respectiv 20.000 de lei pe kilometru. De asemenea, contribuabilii care detin mijloace de transport cu tractiune mecanica datoreaza o taxa stabilita in functie de capacitatea cilindrica a acestora, pentru fiecare 500 de centimetri cubi sau fractiune din acestia. Resursele banesti provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se vor utiliza in exclusivitate pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si construire a drumurilor de interes local si judetean si constituie venit in proportie de 60 la suta la bugetul local, respectiv 40 la suta la bugetul judetean. Pentru municipiul Bucuresti, taxa constituie venit in proportie de 60 la suta la bugetele sectoarelor, respectiv 40 la suta la bugetul municipiului Bucuresti. Navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele, folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei nu sint supuse taxei asupra mijloacelor de transport. Senatorii au mai stabilit ca persoanele fizice care platesc anticipat impozitul pe cladiri si impozitul pe teren datorate pentru intregul an, pina la data de 15 martie a anului fiscal, beneficiaza de o bonificatie de 10 la suta. In textul ordonantei, aceasta bonificatie era prevazuta sa fie „pina la 10 la suta, stabilita prin hotarire a consiliului local“. La capitolul contraventii, senatorii au decis sa reduca amenda prevazuta in cazul depunerii peste termen a declaratiilor de impunere la o suma cuprinsa intre 500.000 si 1.000.000 de lei, fata de cea intre 800.000 si 1.800.000 prevazuta in Ordonanta. Senatul a hotarit, de asemenea, sa reduca la o suma cuprinsa intre 1.000.000 si 3.000.000 de lei amenda de care sint pasibili cei care nu-si depun declaratiile de impunere. In actul normativ guvernamental, amenda in acest caz era cuprinsa intre 1.800.000 si 8.000.000 de lei.