Ministrul de externe Mircea Geoana a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, ca la summit-ul NATO de la Praga va avea loc, probabil, o extindere de tipul „sapte din sapte“. NATO pare sa fie dispusa si capabila sa gestioneze invitarea celor sapte tari candidate, pe cele trei directii strategice: nord-vestul, centrul si sud-estul Europei, a aratat Geoana, subliniind ca acestea au fost semnalele primite in timpul vizitei sale la Washington, in aceasta luna. Integrarea celor sapte state in NATO depinde de performantele individuale ale fiecareia dintre ele, iar daca, din motive politice sau tehnice, „nu vor ajunge acolo“, este problema lor, a spus Geoana. El a adaugat insa ca toate cele sapte tari au o sansa reala si trebuie sa demonstreze ca pot face fata cerintelor Aliantei Nord-Atlantice. Decizia finala privind extinderea NATO va fi luata, probabil, in toamna, acum neexistind un stat candidat care sa aiba certitudinea invitarii sau neinvitarii sale in Alianta, la summit-ul de la Praga. Romania este in faza decisiva a eforturilor de integrare in NATO, a apreciat Mircea Geoana. El a precizat ca la sfirsitul lunii februarie vor avea loc doua vizite importante de evaluare, la Bucuresti. O vizita a delegatiei americane conduse de ambasadorul SUA la NATO, Nicholas Burns (20-21 februarie) si o alta a unei echipe a Secretarului International al NATO, conduse de asistentul secretarului general al Aliantei, Edgar Buckely (24 feb-1 martie). Rapoartele de progres vor sta la baza evaluarii indeplinirii criteriului politic de catre Romania pentru decizia de la Praga, a precizat ministrul de externe, adaugind ca Romania are o foarte buna ocazie de a demonstra progresele facute in ultimul an. Vor fi abordate probleme de politica externa, probleme economice privind statul de drept, politica de aparare si resursele financiare pentru acest sector, problema informatiilor clasificate de tip NATO, combaterea coruptiei, reforma administratiei publice locale, pregatirea ciclului IV al Planului National de Aderare. Summit-ul NATO de la Praga nu va fi doar unul al extinderii si al normalizarii relatiilor Aliantei cu Rusia, ci si o regindire a rolului NATO in noul context strategic de dupa evenimentele din 11 septembrie, a mai spus Geoana.
Este necesar un plan pe termen mediu si lung impotriva coruptiei
Romania are nevoie de un plan strategic pe termen mediu si lung privind lupta impotriva coruptiei, pina la summit-ul NATO de la Praga si dupa acest moment, a afirmat ieri ministrul roman de externe, Mircea Geoana. El a aratat ca lupta impotriva coruptiei presupune o lupta contra birocratiei, a lipsei de transparenta si a unei etici distorsionate a afacerilor. „Este o problema a Romaniei pe care ne-o asumam, ca si alte tari in tranzitie, in special din Europa de Sud-Est“, a spus ministrul de externe. El a precizat ca trebuie luate masuri pentru instrumentarea cazurilor de coruptie, pentru mediul de afaceri si reforma din administratia publica. Ministrul de externe considera ca nimeni nu asteapta „miracole“ din partea Romaniei, in sase luni. Important este faptul ca exista vointa politica si capacitatea de a identifica problemele existente.
Protectia informatiilor clasificate de tip NATO este o conditie pentru aderarea la Alianta
Principala preocupare a NATO fata de Romania este asigurarea „protectiei perfecte a informatiilor clasificate de tip NATO“, o conditie minima obligatorie pentru aderarea la Alianta, a declarat ieri ministrul de externe, Mircea Geoana. Acesta a precizat ca exista o „mitologie“ in jurul subiectului referitor la serviciile secrete din Romania si la fostii angajati ai Securitatii care au ramas in „sistemul romanesc“. Ministrul de externe a anuntat ca guvernul a luat joi o decizie privind modul de functionare a Agentiei Nationale de Securitate din MAE. Seful diplomatiei romane a afirmat ca nimeni nu cere Romaniei sa porneasca o „vinatoare de vrajitoare“. „Dorim ca impreuna cu tarile membre NATO, pentru protejarea informatiilor clasificate, sa fie verificate minutios persoanele care vor avea acces la informatiile de tip NATO“, a declarat Geoana. Fisele care trebuie completate de angajatii MAE sau MApN care au acces la acest gen de informatii sint la fel de „dure si complete“ ca si cele completate de omologii lor din SUA sau Marea Britanie, a mai spus Geoana. In statele membre NATO exista doua modele ale legii privind informatiile clasificate: unul american, in care sarcina principala pentru protejarea secretelor nationale revine exclusiv detinatorului informatiei si unul britanic in care obligatia revine ambelor parti (atit institutiilor care se afla in posesia informatiilor, cit si societatii civile sau ziaristilor). „Speram ca parlamentul sa adopte o lege care sa creeze cit mai putine ecouri, in special pe plan intern“, a aratat Geoana, adaugind ca va cere parlamentului sa accelereze dezbaterile la proiectul de lege privind informatiile clasificate.
