http://www.youtube.com/watch?v=JNnsm8uGH5s
Anual, mii de elevi nu reușesc să promoveze examenele naționale. Motivele pentru care copiii ajung să guste nereușita țin, potrivit psihologilor, de pregătirea emoțională. Cum trebuie să ne comportăm cu copilul înainte de examen, ce expresii l-ar putea demoraliza și ce alte greșeli se pot face în încercarea de a-l motiva să învețe sunt întrebări la care am încercat să aflăm răspunsul de la psihologul Marinela Dumitrescu și de la profesorii de limba română Raluca Belcineanu și Dumitru Iftimov în cadrul emisiunii „Educație pe scurt“, difuzată la alege tv.
Prima regulă de bază pentru a reuși la examene este ca în această perioadă, în care se fac ultimele pregătiri, copiii doar să recapituleze. Orarul de pregătire trebuie făcut în funcție de personalitatea fiecăruia.
„Activitatea de învățare trebuie să se fi terminat și să intre în activitatea de recapitulare. Revăd schițele, scenariile și, de ce nu, alternează aceste momente cu cele de relaxare. Nu putem să avem un program stas de lucru, valabil pentru toți copiii. Unii reușesc să-și concentreze atenția și trei ore, fără pauză. Este indicat însă ca la 50 de minute să fie făcută o pauză de zece minute. Iar după două-trei ore de recapitulare să facă o pauză de o oră“, a precizat prof. dr. Marinela Dumitrescu, directoarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Dolj.
Pe durata repaosului, psihologii recomandă ca elevii să facă exerciții fizice, să se plimbe sau să poarte discuții cu părinții. „Este important, în special în cazul copiilor de clasa a VIII-a, ca părinții să stea de vorbă cu ei și să le împărtășească din experiența lor. Acești copii se află pentru prima dată în fața unui examen. De asemenea, pentru a le asigura reușita, părinții trebuie să le asigure o perioadă mai mare de pregătire riguroasă, pentru că nu pot învăța în timp scurt, așa cum fac studenții, care fac apel astfel la memoria mecanică, bazată pe acumularea cunoștințelor doar pentru o anumită dată, după care le uită. Ei nu au exercițiul memorării“, a spus prof. dr. Marinela Dumitrescu.
Pentru a asigura învățarea constantă, părintele trebuie să țină mereu legătura cu școala. „Dacă învață pe tot parcursul anului, prin notele obținute la clasă, copilul prinde curaj și încredere că va trece peste acest examen. Și părintele are astfel speranța că va depăși acest moment. Și această speranță pornește de la nota 6 la clasă“, a precizat Raluca Belcineanu, profesoară de limba română la Colegiul Național „Gheorghe Chițu“ din Craiova.
Recompensa – greșeala părinților
Altă regulă importantă este ca, atunci când îi încurajează pe copii, părinții să nu strecoare în acest demers recompensa. „Acei părinți care impun copilului ca recompensă un obiect cu valoare foarte mare nu fac altceva decât să pună presiune și mai mare pe copil. Atunci copilul nu se mai concentrează pe activitatea de recapitulare, ci pe bunul respectiv“, subliniază reprezentantul CJRAE Dolj. Specialiștii recomandă pentru aceste momente încurajarea verbală, care să dea încredere copilului. Acesta trebuie să fie încurajat spunându-i că până acum a depus un efort foarte bun, un efort constant care a dat rezultate. În esență, părinții trebuie să pună accent pe ceea ce a făcut bun copilul, pe ceea ce a făcut valoros, pentru a i se inocula gândirea funcțională: „Eu pot“, „Eu sunt capabil“, „O să fac ce îmi stă în putere să obțin un rezultat bun“. De asemenea, este importat să se transmită copilului că nu este nici o tragedie în situația în care rezultatele nu sunt atât de bune.
Ce îi demoralizează?
Importante sunt și expresiile care îi mobilizează pe elevi înainte de examene și cele care produc efectul invers. „Ce faci, ai învățat?“, „Ai să vezi că n-ai să reușești dacă nu te mobilizezi“, „O să râdă colegii de tine“, „Nu-i nimc de capul tău“ sunt doar câteva din expresiile pe care le mai aud elevii înainte de examene. „Acestea sunt etichete și gânduri disfuncționale care sunt asimilate ușor de ei, pe care le iau de la familie. Dacă aceste etichete sunt preluate și de profesori, și de colegi, și tot aude «Tu nu poți», «Tu nu ai să iei examenul», pentru că aude de nenumărate ori această informație, copilul, indiferent că este în ultimul an de gimnaziu sau de liceu, are tendința să preia și să acționeze ca atare“, a spus prof. dr. Marinela Dumitrescu. Ceea ce îl poate ajuta pe copil să se pregătească psihic pentru acest examen este mesajul familiei, care trebuie să-i spună: „Am încredere, cred că vei realiza acest lucru“.
Important este și mesajul profesorului. „Un rol important îl are profesorul diriginte, care trebuie să stea de vorbă cu elevul și să-l determine să învețe. De multe ori, elevii dau impresia că nu-i interesează promovarea examenului. Ei însă ajung să conștientizeze însemnătatea când văd că nu l-au promovat. Atunci trec printr-un șoc. Trebuie să prevenim acest moment“, a spus prof. dr. Dumitru Iftimov, directorul Colegiului Național „Gheorghe Chițu“ din Craiova.
Cum se dozează emoțiile
În ziua examenului sunt însă cele mai mari emoții. De mult ori, copilul clachează. Pentru a depăși tensiunea, specialiștii recomandă să facă exerciții de respirație, să numere până la zece și să repete „Am învățat“, „O să fac tot ce pot și, cu siguranță, rezultatul va fi bun dacă reușesc să mă stăpânesc“. Alt moment de blocaj ar putea interveni după vederea subiectelor, pentru că anumite cerințe li se par dificile după prima citire. În acest caz, psihologii recomandă să înceapă rezolvarea subiectelor pe care le știu ca să prindă curaj și apoi să verifice ce au lăsat nerezolvat și să împartă timpul pentru a găsi soluții. Mai multe amănunte despre cum vă puteți ajuta copilul în preajma unui examen național puteți afla în cadrul emisiunii „Educație pe scurt“, care poate fi urmărită integral pe site-ul gds.ro.
