Programul „tomata“ a adus rezultatele scontate în judeţele cu potenţial legumicol. În Dolj, numărul fermierilor care au beneficiat de ajutorul de minims de 3.000 de euro la hectar a fost tot mai mare, de la un an la altul.
„Au beneficiat de ajutorul de minims de 3.000 de euro la hectarul de tomate în special fermierii din comunele care sunt pe linia Dunării. Adică, pornind de la Maglavit, Ciupercenii Noi, Desa, Poiana Mare, până la Dăbuleni. Dar sunt şi alte comune: Teasc, o comună care este în bazinul legumicol care aprovizionează Craiova, Işalniţa; Almăj, precum şi altele cu o pondere mai mică. Amintesc aici: Bratovoieşti, Rojişte, Cioroiaşi, Afumaţi.
În toate aceste localităţi există preocupare şi pentru tomate, nu numai pentru cultură mare“, a precizat Ion Gavrilescu, consilier superior în cadrul Direcţiei Agricole Dolj, care a participat la emisiunea Economia Sudului, de la Radio Sud
Suma totală încasată de fermierii doljeni este uriaşă
Anul 2019 este al treilea an în care se aplică schema de ajutor de minimis pe Programul „tomata“. În primul an au aplicat 700 de fermieri în acest program, potrivit datelor de la Direcţia Agricolă Dolj. Numărul lor a crescut de la an la an. Astfel că anul acesta s-au înscris în ciclul I (adică s-au angajat să producă roşii până în martie) 1.661 de fermieri doljeni. Dintre aceştia, 1.580 au fost eligibili. Ei au primit ajutorul de minimis de 3.000 de euro la hectar în sumă totală (exprimată în lei) de 22.641.412 de lei.
„În ciclul II, care a început odată cu luna septembrie, am avut 417 fermieri înscrişi, dintre care 356 au fost eligibili. Până pe 3 decembrie au fost trimise la minister solicitări de plată pentru 3.665.807 lei. Este un număr substanţial crescut de fermieri anul acesta. De exemplu, anul trecut, am avut în ciclul II decât 170 de fermieri“, a informat Ion Gavrilescu.
El a mai spus că, datorită concurenţei dintre fermieri pe pieţe, a fost posibil ca în această toamnă preţurile roşiilor să fie de 3,5 – 5 lei pe kilogram până aproape de finalul lunii noiembrie. Totuşi, unii nu au acceptat să scadă preţul. „Au fost fermieri care au preferat să arunce cantităţi importante de roşii decât să scadă preţul sub un anumit nivel“, a mai spus reprezentantul Direcţiei Agricole, la Economia Sudului.
Fie că au acumulat experienţă în legumicultură lucrând în străinătate, fie că i-a ajutat sprijinul de la statul român, mulţi dintre fermierii doljeni au evoluat ca tehnologie folosită.
Agricultorii au evoluat
Reprezentantul Direcţiei Agricole Dolj a menţionat că de la apariţia ajutoarelor de minimis acordate prin Programul „tomata“, legumicultorii au evoluat. Mulţi dintre beneficiarii acestui ajutor de la stat au trecut de la agricultura de subzistenţă, la o agricultură modernă.
„Acest program de tomate a dat un impuls fermierilor din Dolj să se tehnologizeze. Şi-au înlocuit solariile din lemn modeste, scunde, cu solarii moderne cu arce din ţeavă sau cornier. Solarii care sunt foarte înalte, spaţioase. Fermierii s-au dotat cu instalaţii pentru irigat şi fertilizat, în acelaşi timp, cu instalaţii pentru tratamente. Deci este un real progres. A fost un impuls pentru dezvoltarea sectorului legumicol. Fermierii au avut certitudinea că vor face şi profit. A fost o explozie în acest sector, ca să spun aşa. Acest sector legumicol s-a dezvoltat foarte mult în Dolj“, a precizat Ion Gavrilescu, consilier superior în cadrul Direcţiei Agricole Dolj, aflat în studioul Radio Sud, la Economia Sudului.
El a mai spus că şi folia folosită la acoperirea solariilor este de calitate. Este cu ioni de argint, care selectează radiaţia solară şi care permite o coacere uniformă a tomatelor, fără arsuri de la soare. „Unii dintre fermieri au trecut de nişte etape şi au ajuns în faza de a face cercetare pe propriile forţe, în solariile proprii. În sensul că, în solariile lor au cultivat mai mulţi hibrizi şi soiuri de tomate să vadă care dau rezultatele cele mai bune. Nu numai rezultate cantitative. Acum au preocupări şi pentru calitate. Pentru că au remarcat că este uşor să mergi pe piaţă şi să vinzi nişte cantităţi de tomate. Important este să îţi fidelizezi cumpărătorii“, a mai spus Gavrilescu, la Radio Sud.
Fermierii din Programul „tomata“ vând roşiile în pieţe
Reprezentantul Direcţiei Agricole a precizat că tomatele produse de fermierii din Dolj se găsesc, în special, în pieţe. Fermierii care nu s-au asociat nu au reuşit să pătrundă, individual, pe piaţa supermarketurilor.
Fermierii care au primit ajutorul de minimis de la stat au primit nişte însemne distinctive de la Ministerul Sănătăţii, pentru a fi uşor recunoscuţi în pieţe ca producători autohtoni. Ei îşi afişează pe standurile din pieţe numele de producător şi comuna de unde provin. Procedează astfel tocmai pentru a fi cunoscuţi. Dar şi pentru a informa publicul că ei sunt producători direcţi. Cumpărătorii care iau roşii direct de la producători să ştie la cine să revină, dacă le plac produsele.
Întrebat dacă fermierii autohtoni care produc în toamnă tomate folosesc stimulente de creştere în exces, pentru a se coace roşiile mai repede şi pentru a ieşi cu ele în pieţe, consilierul superior Gavrilescu a negat situaţia. „Din câte ştiu eu nu au fost cazuri să folosească stimulente. Fermierii au învăţat un lucru. Şi anume, că este greu să îţi faci un nume bun pe piaţă şi să te menţii. Dacă foloseşti chimicale în exces şi aceste stimulente de care vorbiţi şi eşti prins în flagrant de Unitatea Fitosanitară, care prelevează probe şi face analize, sigur că suferi rigorile legii!“, a conchis Ion Gavrilescu.
Noul ministru al Agriculturii a menţionat că acest program de sprijinire a legumicultorilor va continua şi în 2020.
Emisiunea integrală poate fi ascultată mai jos:
