Acasă Bani & Afaceri Sondaj GdS: Sunteţi de acord cu eliminarea TUTUROR pensiilor speciale?

Sondaj GdS: Sunteţi de acord cu eliminarea TUTUROR pensiilor speciale?

Mii de cititori au răspuns la întrebarea adresată săptămâna trecută, la sondajul GdS, legată de pensiile speciale. Iată cum au votat cititorii, pe pagina de internet a Gazetei de Sud. De asemenea, am efectuat o analiză pentru a informa opinia publică despre pensiile speciale şi de serviciu: cine primeşte astfel de pensii, la ce vârste se pot pensiona. Dar mai ales, ce venituri li se iau în calcul la pensionare celor care au dreptul la pensii speciale.

-

Subiectul pensiilor speciale este unul care stârneşte discuţii şi reacţii în spaţiul public. Câteva mii de cititori ai Gazetei de Sud au răspuns, în numai câteva zile, la întrebarea adresată, săptămâna trecută, la sondajul GdS. Întrebarea a fost: „Sunteţi de acord cu eliminarea TUTUROR pensiilor speciale?“. Şi-au exprimat opţiunea 2.768 de persoane. 90% dintre acestea au votat „DA la sondaj. Adică, 2.505 cititori ai GdS au votat că ar fi de acord cu eliminarea tuturor pensiilor speciale. 10% dintre participanţii la sondaj au răspuns cu „NU“, la întrebarea adresată la sondaj. În cifre, înseamnă că 263 de persoane au votat că nu sunt de acord cu eliminarea tuturor pensiilor speciale.


Oamenii simpli care lucrează ca salariaţi se pot pensiona în condiţiile Legii pensiilor. Bărbaţii pot ieşi la pensie la 65 de ani, după un stagiu de cotizare de 35 de ani. Femeile ies la pensie la 63 de ani, potrivit actualei legi a pensiilor. Nivelul pensiilor diferă în funcţie de contributivitate.

Cine beneficiază de pensii speciale?

Beneficiarii de pensii speciale nu încasează pensiile în funcţie de nivelul contributivităţii, la fel ca salariaţii de rând. În categoria pensiilor speciale intră pensiile militare şi pensiile de serviciu. De pensii militare beneficiază persoanele care au fost încadrate la MApN, MAI și SRI. Pensiile de serviciu se plătesc celor care au fost procurori, judecători, personal auxiliar, personal aeronautic (piloţi şi alte categorii de personal), personal auxiliar în instanţe judecătoreşti şi parchete. Mai beneficiază deputaţi şi senatori, diplomaţi, funcţionari publici, parlamentari şi auditori externi ai Curţii de Conturi.

Numărul pensiilor speciale este uriaş


În 2018 au existat 83.076 de pensii militare, potrivit ultimelor cifre date publicităţii în 2019. Din date neoficiale publicate anul trecut de Hotnews, circa 1.200 de militari aveau pensii ce depăşeau 10.000 de lei pe lună.


La mijlocul lui 2019 existau în România 9.312 pensii de serviciu. Cei mai mulţi dintre beneficiarii acestor pensii speciale erau procurori, judecători şi personal auxiliar din instanţe şi parchete. Dintre cele 9.312 pensii de serviciu, puțin peste 4.000 ar fi depăşit, în 2019, cuantumul de 10.000 de lei.


Prin Legea bugetului de stat pe 2018 s-au alocat pentru pensiile speciale circa 9,096 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 8,096 miliarde de lei s-au alocat pentru pensiile militare de stat. Deci 1 miliard de lei a revenit pentru pensiile de serviciu. În 2020, sumele alocate prin Legea bugetului de stat pensiilor speciale (care nu se plătesc din bugetul Casei Naţionale de Pensii) sunt de peste 8 miliarde de lei.

Prin Legea bugetului pe 2020 se mai plătesc de la bugetul de stat peste 11,3 miliarde de lei, care reprezintă subvenţia de la stat pentru pensiile comune. S-a alocat această sumă pentru că banii colectaţi din contribuţiile angajaţilor activi sub forma contribuţiei la asigurările sociale (CAS sau Pensii) nu sunt suficienţi pentru plata pensiilor tuturor românilor.

Pe 2020, de la bugetul de stat se alocă pentru plata pensiilor normale şi pentru plata pensiilor speciale circa 20 de miliarde de lei, în total.

Lege specială, pentru militari, poliţişti şi funcţionari cu statut special

Legea nr. 223/2015, actualizată în 2020, reglementează sistemul pensiilor militare de stat. Respectiv, reglementează pensia de serviciu pentru militari, polițiști și funcționarii publici cu statut special.


La art. 16 din actul normativ se prevede: „Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă; au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu“.


Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 60 de ani, mai prevede Legea nr. 223/2015. Dar se pot face tot felul de eşalonări, în avantajul celor care ar beneficia de pensia de serviciu. „Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege“, se arată în actul normativ.

Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin zece ani vechime în serviciu, în condiţii diverse. Se pensionează anticipat cei trecuţi în rezervă, ca urmare a reorganizării sau desfiinţării unor unităţi.

Se mai pot pensiona anticipat militarii care „sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară“.

Cum se calculează pensia specială a militarilor, poliţiştilor şi a funcţionarilor cu statut special

La art. 28 din actul normativ se detaliază modul de calcul al pensiei militarilor. Aceştia pot să îşi aleagă veniturile la care se pensionează, din ultimii cinci ani. În plus, dacă decid conducătorii unităţilor să le adauge un spor de 15% din venituri, atunci pensia de serviciu este şi mai mare. În unele cazuri, pensia poate să ajungă să fie mai mare decât venitul realizat când persoana era în activitate.

„(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c). La media obținută se adaugă un spor de până la 15% în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale“, se arată în Legea nr. 223/2015 actualizată.

Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile precizate de lege baza de calcul a pensiei de serviciu este aceeaşi, iar veniturile sunt actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. Actualizarea prevăzută mai sus se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

Cum se face calculul pensiilor speciale ale magistraţilor

Legea nr. 303/2004 este încă o lege specială care reglementează pensiile numite generic speciale (sunt pensii de serviciu) ale procurorilor, judecătorilor şi personalului auxiliar din parchete şi instanţe. Pensiile de serviciu sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată. Cum ajung magistraţii la pensii uriaşe? Legea le dă dreptul să li se considere bază de calcul veniturile brute înregistrate în utimii ani, cu tot cu anumite sporuri. Astfel, pensiile de serviciu pot fi mai mari decât salariul avut în timpul activităţii.


La art. 7 se prevede: „(1) Cuantumul pensiei de serviciu prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2) este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, iar pentru pensia de serviciu prevăzută la art. 82 alin. (5), cuantumul este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate ale unui judecător sau procuror în funcție, în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului“. În stabilirea mediei veniturilor brute realizate se iau în considerare numai acele 12 luni anterioare pensionării, în care persoana s-a aflat efectiv în activitate.


În acelaşi act normativ se prevede şi ce sporuri li se iau în calcul magistraţilor, la deschiderea drepturilor de pensie. „(3) În veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial“, se arată în Legea nr. 303/2004.

Ce condiţii trebuie să îndeplinească magistraţii, pentru pensia de serviciu

Acelaşi act normativ arată ce vechime pot avea magistraţii, înainte de pensionare. Beneficiază de pensie de serviciu persoanele care la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură.

Mai beneficiază de pensie de serviciu magistraţii care la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător sau de procuror și cel puțin 25 de ani vechime numai în funcțiile de judecător, procuror sau avocat. La deschiderea dreptului la această categorie de pensie se poate valorifica perioada de cel mult zece ani în profesia de avocat.


Cea mai mare pensie specială din România era, în 2019, de peste 73.000 de lei. Aparţinea unui fost magistrat. GdS a scris că, în Dolj, cea mai mare pensie specială în 2019 a fost de 30.713 lei brut. Şi aparţinea tot unui fost magistrat.


În ultima perioadă s-a discutat despre eliminarea pensiilor speciale, precum şi despre impozitarea cu 90% a celor care depăşesc 10.000 de lei. Până la această dată nu a fost eliminată nicio pensie specială.

ȘTIRI VIDEO GdS

Telefonul la care pot suna românii pentru a primi informații despre coronavirusul

La nivelul Institutului Național de Sănătate Publică din subordinea Ministerului Sănătății a fost operaționalizată linia TELVERDE destinată cetățenilor care doresc informații legate...