Coaliţia care reuneşte cele mai mari companii din România: OUG 114 schimbă brutal reguli în sectoare economice majore



OUG 114 schimbă, în mod brutal, reguli în sectoare care susţin modernizarea economiei şi calitatea vieţii populaţiei: sectorul energetic, telecomunicaţii, sectorul financiar-bancar şi piaţa de capital, inducerea unui şoc în aceste sectoare riscând să declanşeze o criză profundă, arată CDR, scrie Mediafax.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis miercuri, decidenţilor din România, o scrisoarea în care a explicat consecinţele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 din perspectiva tuturor industriilor afectate, dar şi a economiei României în ansamblu. Scrisoarea a fost transmisă Preşedintelui, Prim-ministrului, Ministrului finanţelor publice, Ministrului energie, Ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Ministrului pentru mediul de afaceri, Ministrului economiei, preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor cât şi liderilor partidelor politice parlamentare, preşedintelui Comisiei naţionale de strategie şi prognoză, preşedinţilor Autorităţii de Supraveghere Financiară, Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie şi Guvernatorului Băncii Naţionale.

Ceea ce a contrariat în mod deosebit mediul de afaceri este că OUG 114 schimbă, în mod brutal, reguli în sectoare care susţin modernizarea economiei şi calitatea vieţii populaţiei: sectorul energetic, sectorul telecomunicaţiilor, sectorul financiar-bancar şi piaţa de capital. Inducerea unui şoc nejustificat în aceste sectoare riscă să le împingă într-o criză profundă. Oamenii de afaceri pe care CDR îi reprezintă, români şi străini deopotrivă, sunt uimiţi de maniera antagonică în care necesitatea măsurilor a fost prezentată şi de sugestia că mediul privat – în special companiile străine – este cauza eşecurilor statului de a colecta taxe şi impozite. Aceste sectoare, cu o contribuţie semnificativă la bugetul de stat şi la economia României au fost acuzate că lucrează în detrimentul tuturor clienţilor lor şi al ţării unde fac afaceri şi unde au investit miliarde de euro. Este de neînţeles o astfel de atitudine faţă de oamenii de afaceri şi activităţile derulate de mediul privat când guvernarea îşi propune să aibă creştere economică tot mai mare.

CDR nu înţelege cum vor câştiga cetăţenii ţării din retragerea intempestivă a administratorilor de fonduri de pensii private din România, din pierderea profitabilităţii sectorului bancar, din slăbirea pieţei de capital locale şi din stoparea unor investiţii majore care ar fi putut să aibă loc în sectorul comunicaţiilor şi cel energetic. Ca urmare a unor discuţii extinse cu economişti reputaţi şi cu lideri importanţi din mediul de afaceri, CDR subliniază că este posibil ca în urma OuG 114: accesul la finanţare să devină mai dificil în România; IMM-urile să fie afectate semnificativ; este posibilă o scădere a veniturilor şi a consumului; cetăţenii vor întâmpina dificultăţi în accesarea creditului bancar; vor creşte dezechilibrele macroeconomice; piaţa de capital va juca un rol şi mai mic în finanţarea economiei; leul se poate deprecia faţă de alte monede; statul riscă să plătească dobânzi mai mari pentru finanţarea deficitului.

În absenţa oricărui dialog şi a listei lungi de consecinţe nefaste pe care le anticipăm, CDR cere Guvernului să abroge Ordonanţa de Urgenţă înainte ca ea să producă efecte negative.

Decizia Guvernului României de a adopta OuG 114/2018 în ultimele zile ale anului, fără consultarea mediului de afaceri şi a industriilor afectate şi fără un studiu de impact a reprezentat continuarea unei practici frecvente. Nu este prima dată când mediul de afaceri nu este consultat şi nici măcar avertizat din timp de măsuri cu consecinţe semnificative. CDR atrage atenţia, din nou, că firmele care sunt sau doresc să fie active în România au nevoie de un cadru legislativ stabil şi predictibil pentru a putea lua decizii de afaceri (pe termen lung). Intervenţia continuă, severă şi impredictibilă a Guvernului în cadrul legislativ nu face decât să îngreuneze activitatea de afaceri şi are un potenţial serios de a descuraja investiţiile.

Dincolo de consideraţiile care privesc fiecare dintre sectoarele vizate, efectul cumulat al tuturor acestor măsuri poate foarte bine să accelereze panta descendenta pe care intră economia României. Conform calculelor Băncii Naţionale a României este foarte probabil ca majoritatea băncilor din România să aibă pierderi în următorii ani, ceea ce nu poate să însemne decât o restrângere a creditării pe plan naţional, în condiţiile în care gradul de intermediere financiară în România este unul din cele mai scăzute din Europa, iar finanţarea în România este dependentă în mod semnificativ de sistemul bancar. Dacă marile companii vor găsi, cel mai probabil, soluţii de finanţare transfrontaliere, de la instituţii financiare din străinătate sau prin intermediul pieţelor de capital, îngreunarea accesului la finanţare va avea cel mai mare impact negativ asupra consumatorilor (în mod special în ce priveşte creditele ipotecare) şi a companiilor mici. Mai mult, va fi încurajată finanţarea nereglementată şi nefiscalizată. Conform analizei de impact realizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, condiţiile exagerate impuse administratorilor fondurilor de pensii sunt un alt mod prin care se transmite dorinţa Guvernului că acestea ar trebui să părăsească România. Li se impun cerinţe de creştere a capitalurilor complet nejustificate şi la o distanţă considerabilă de orice bună practică europeană. În cazul telecomunicaţiilor şi energiei preţurile reglementate, restricţiile la vânzare şi noile taxe sau contribuţii riscă să falimenteze jucătorii mici din piaţă şi celor mari să le reducă marjele într-o asemenea măsură încât vor fi forţaţi să ia măsuri care să le limiteze expunerea la creşterea costurilor şi să reducă investiţiile.


CDR consideră că este deosebit de important ca Guvernul să reflecteze la riscul sistemic pe care îl poate induce economiei. Dezvoltăm în continuare punctele de mai sus pe care le găsim îngrijorătoare:

Sectorul bancar

Introducerea unei taxe pe activele bancare, disproporţionată faţă de dimensiunea sistemului şi raportarea ei la indicele ROBOR este un element de natură să inducă confuzie şi să prejudicieze statutul de economie de piaţă. Creşterea ROBOR este în principal cauzată de inflaţie, de deficitul bugetar, de politicile guvernamentale şi nu de bănci. În plus, chiar dacă taxarea activelor financiare ale băncilor nu ar fi legată de ROBOR, nivelul prezent al acesteia (de cca 1,2% pe an) depăşeşte orice altă taxă similară din Europa. Taxa va fi aplicată unei baze de active care include cash-ul, rezervele obligatorii depuse la Banca Naţională şi obligaţiunile de stat, o prevedere unică din informaţiile noastre în UE sau în lume. Includerea obligaţiunilor de stat în baza de taxare distorsionează competiţia pentru băncile locale care deţin titluri de stat faţă de cele nerezidente sau de orice altă categorie de deţinător nerezident. Nivelul actual al taxei este triplu faţă de rentabilitatea activelor înregistrată de bănci în ultimii 10 ani, de 0,44%. Alte ţări care au introdus o taxă similară au avut drept motivaţie recuperarea fondurilor suplimentare utilizate de stat pentru salvarea băncilor cu probleme după criza financiară din 2008, ceea ce nu este cazul în România. Dimpotrivă, nivelul investiţiilor aduse în România de către băncile străine se ridică la miliarde de euro. În esenţă, o astfel de taxă trebuie să aibă scopul de a diminua riscul în sistemul bancar fiindcă altfel consecinţele impunerii ei pot fi drastice: economie bazată mai mult pe cash, investiţii reduse semnificativ şi costuri crescute pentru împrumuturile guvernamentale. Ungaria s-a văzut nevoită să reducă în mod substanţial nivelul taxei în ultimii 2 ani din cauza acestor consecinţe luate insuficient în calcul.

Din studiul de impact realizat de Banca Naţională a României, în scenariul advers, în doar doi ani de zile, 27 de bănci incluzându-le pe toate cele sistemice, nu ar mai deţine suficiente fonduri proprii pentru acoperirea integrală a cerinţelor globale de capital impuse de legislaţia europeană. Cele 27 de bănci vor trebui să le ceară acţionarilor în 2020 un aport suplimentar de capital de cel puţin câteva miliarde de euro. De asemenea, BNR a recomandat că ar fi utilă includerea în fundamentarea propunerii fiscale privind taxa pe active bancare şi a costurilor pe care autorităţile ar putea fi nevoite să le plătească pentru salvarea băncilor. România are cel mai mic grad de intermediere financiară din UE (26,4%), cel mai mic număr de IMM-uri la o mie de locuitori (43), cel mai scăzut grad de digitalizare şi în consecinţă o nevoie crescută de finanţare (împrumuturi). Având în vedere că această taxă va înghiţi tot profitul sistemul bancar, instituţiile de credit in România nu vor avea resursele necesare pentru a investi în dezvoltarea infrastructurii şi educaţiei financiare pentru ca ţara noastră să poată recupera decalajul faţă de UE.

Citeşte întreg articolul pe Mediafax.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de joi, 31 ianuarie 2019

Actualitate

» România, radiografia celui mai „bolnav“ sistem medical din UE
» Prima execuție din 2019, în SUA
» Întâlnirea diplomaţilor europeni în România
» Secretarul general al NATO: Ne bucurăm de planurile României de a cheltui 2% din PIB și de a-și moderniza forțele armate
» Generalul-locotenent Laurian Anastasof, împuternicit la conducerea Statului Major al Apărării
» Avertizare de călătorie în Marea Britanie
» Gorj: Poliţiştii au vorbit cu sute de elevi în cadrul unei campanii împotriva violenţei
» Craiova: Spectacole în week-end la Teatrul Colibri
» PE cere UE să îl recunoască pe Juan Guaido drept preşedinte “legitim” al Venezuelei

Publireportaj

» Lansarea proiectului „Creşterea Eficienţei Energetice în cadrul clădirilor Rezidenţiale din Municipiul Craiova – CEERT L5.1”

Local

» Cum cred șefii administrației locale că se va rezolva problema bugetului

Dolj

» Încă o amânare în dosarul lui Vâlcov de la Craiova
» Circ politic la Moţăţei: Viceprimar dat afară de două ori
» Scandalul bugetului pe 2019 loveşte şi Craiova
» Fetiță de trei ani cu gripă, în stare gravă
» Întreruperi energie electrică de luni
» Dolj: Contribuabilii vor primi clarificări referitoare la noutăţile legislative fiscale
» Craiovean prins în flagrant în timp ce fura un telefon mobil
» Gina Călinou în “Analfabeții” pe scena Teatrului Gérard Philipe din Saint-Denis, Franța

Gorj

» Despăgubiri de două milioane de lei pentru moartea unei paciente
» Balul „Nunta de Aur“ va avea loc la Motru pe 24 februarie
» Poduri noi sau modernizate pentru două comune din Gorj
» Peştera Polovragi îşi va putea schimba administratorul
» Doi directori din CJ Gorj îşi pot păstra mandatele
» Gorj: Problemele cu stocurile de cărbune la CEO
» Gorj: Ședință de Consiliu Local cu poliția și jandarmii la ușă, la Albeni
» Şefii Spitalului Judeţean Târgu Jiu, reclamaţi la ITM

Olt

» (FOTO, VIDEO) Olt: Autocamion în flăcări la Saru
» Slatina: Încep înscrierile pentru acordarea de tichete sociale

Mehedinţi

» Mehedinţi: Depistat de polițiști, la volan, sub influența alcoolului
» Mehedinţi: 68 de sancţiuni contravenţionale aplicate participanților la trafic în ultimele 24 de ore
» Mehedinţi: Acțiuni ale polițiștilor rutieri pentru siguranța participanților la trafic
» Amplasarea radarelor în judeţul Mehedinţi

Vâlcea

» Vâlcea: Pompierii militari ajută la evacuarea apei din gospodării
» Cod Galben de vreme severă imediată în județul Vâlcea
» Vâlcea: Familie evacuată după ce casa a luat-o la vale

Sport

» Cu Cristea atacăm Viitorul (VIDEO)
» Voleibalistele luptă acasă cu Timişoara, băieţii – la Zalău (VIDEO)
» Baschet (m) / SCM „U“ Craiova ţinteşte prima victorie din Top 6 (VIDEO)
» Fotbal / Andrei Cristea a fost prezentat la „U“ Craiova. Vezi ce spune Mangia despre plecarea lui Mitriţă (VIDEO)
» Cristina Neagu, cea bună handbalistă a lumii
» Baschet (m) / Iuri Fraseniuc, Marius Toma şi Goran Gajovic au prefaţat meciul cu BCMU Piteşti (VIDEO)

Bani & Afaceri

» Cele mai mari şi cele mai mici salarii minime din Europa

Sanatate

» Ce trebuie să știi dacă răcești în timpul sarcinii
» INSP: 63 de persoane au murit din cauza gripei

Educatie

» Profesorii şi directorii, trecuţi forţat în concediu

Magazin

» Horoscopul de weekend
» Top 3 al celor mai sănătoase diete pentru 2019
» Bancul zilei
» Reţeta de weekend – Prăjitură cu lămâie

Top