Curtea de Conturi a constatat că băncile de locuințe au încheiat contracte de economisire-creditare pe numele multor minori și ale unor persoane de peste 65 de ani, pentru încasarea de către beneficiari a primei de la stat de 25% din suma economisită. Curtea a mai descoperit că după ce se încasa prima de la stat, banii nu erau folosiți pentru cumpărarea, construirea sau amenajarea de locuințe, așa cum ar fi fost firesc. Băncile au atacat decizia în instanță, iar săptămâna trecută una dintre ele a câștigat (sentința nu este definitivă). Totuși, primele de la stat sunt blocate și nu se mai încheie contracte de economisire-creditare. Ce pot face deponenții care au deja bani economisiți la respectivele bănci?
Persoanele care economiseau prin intermediul băncilor specializate, denumite „bănci pentru locuințe“, primeau de la stat o primă anuală de 25% din suma economisită, dar nu mai mult de 250 de euro pentru o sumă maximă economisită de 1.000 de euro. În condițiile în care dobânzile la depozite au scăzut spectaculos până la 0,5%-1% pe an, economisirea de sume modice pe an le aducea deponenților câștiguri de 25% din sumele depuse în băncile specializate, dar nu din banii băncii, ci din fondurile statului. Așa s-a ajuns la situația ca singurele două bănci pentru locuințe existente în România să ajungă la circa 700.000 de clienți, conform unor estimări efectuate la nivel național.
Câștiguri mari, din banii statului
La 1.000 de euro depuși la o bancă normală, comercială, dobânda anuală la un depozit la termen este de doar 0,5%, în medie, și de 1% la suma exprimată în lei. În schimb, aceeași sumă depusă în băncile pentru locuințe aduce un câștig de 25% pentru deponent, sub forma primei de la stat.
„De unde a început totul? Odată cu reducerea dobânzilor la depozite și existând posibilitatea acordării primei de la stat de maximum 250 de euro, băncile de locuințe au vrut să speculeze acest moment și au făcut campanii pentru economisire-creditare. Orice deponent care depune la o bancă de economisire-creditare în domeniul locativ este mult mai câștigat decât dacă ar depune banii la o bancă comercială, pentru că vine prima de la stat, câștigul este mult mai mare decât dacă depui banii într-o bancă normală. Mai ales că acel câștig nu vine din banii băncii, ci prima este acordată de către stat. Banca de locuințe nu face decât o notificare către stat, iar statul plătește prima respectivă“, a explicat Cristi Spulbăr. Prima de la stat se acordă o singură dată unei singure persoane, ceea ce a făcut ca, în deplin acord cu băncile pentru locuințe, unii deponenți să își aducă și membrii familiei (copii, bunici), astfel încât să se primească câte o primă de la stat de maximum 250 de euro pentru fiecare 1.000 de euro economisiți prin băncile de locuințe.
Curtea de Conturi a controlat băncile pentru locuințe
Totul a funcționat până a început Curtea de Conturi să verifice contractele de economisire-creditare și a constatat că multe au fost încheiate cu minori și cu persoane de peste 65 de ani, adică cu persoane „nebancabile“, cărora cu greu le mai acordă băncile credite, în mod normal. Curtea de Conturi a mai constatat că după ce trecea perioada de economisire legală, foarte puține persoane mai contractau credit de la băncile respective pentru renovarea sau construirea de locuințe, iar mulți își retrăgeau economiile după ce primeau prima de la stat de 25% din suma economisită.
„Curtea de Conturi a considerat că o parte a clienților acestor bănci și sumele care sunt economisite nu ar întruni principiul pentru care aceste bănci funcționează. Cred că interpretările Curții de Conturi sunt la limita prevederilor legale, iar cele două bănci de economisire-creditare s-au apărat exact în această zonă. OUG 99/2006 (ca act normativ care reglementează activitatea bancară – n.r.) prevede că cetățenii României pot să își constituie economii la băncile de economisire și creditare, pe care le pot folosi apoi pentru diverse activități locative, fie să își zugrăvească apartamentul, fie să își construiască o casă“, a declarat Cristi Spulbăr, profesor universitar la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA), invitat la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV.
Concret, persoanele fizice economisesc de-a lungul anilor, apoi primesc prima de la stat, după care acei bani s-ar folosi pentru renovarea sau construirea de locuințe, în spiritul legislației care a permis înființarea băncilor pentru locuințe și în România, ca în alte state. Concluzia Curții de Conturi este aceea că s-au plătit foarte mulți bani de la stat sub forma primelor anuale, prin intermediul băncilor pentru locuințe, dar nu s-au folosit foarte mulți din acei bani și nici economiile oamenilor pentru îmbunătățirea spațiului locativ.
Suspiciuni de alte nereguli
Curtea de Conturi ar fi constatat că băncile respective considerau drept sumă economisită inclusiv comisionul de deschidere a contului, care, de fapt, este un cost al clientului. Astfel, potrivit Hotnews.ro, Curtea de Conturi ar fi descoperit: „Solicitarea în mod nelegal de către cele două bănci de locuințe a subvenției reprezentând prima de la stat calculată în procent de 25% inclusiv asupra comisionului de deschidere, care reprezintă, în fapt, un cost al clientului ce este suportat de acesta imediat după încheierea contractatului de economisire-creditare din primele depuneri în contul bancar. Băncile pentru locuințe au prezentat ministerului implicat în derularea programului date inexacte pentru primirea de la bugetul de stat a subvențiilor bugetare reprezentând prima de stat în cadrul contractelor de economisire-creditare, având ca rezultat obținerea acestor fonduri cu încălcarea prevederilor legale“, scria Hotnews în toamna anului trecut, după încheierea controlului Curții de Conturi la băncile de locuințe.
S-a produs blocajul
După controlul Curții de Conturi, au fost blocate plățile primelor din partea statului, care se făceau prin intermediul Ministerului Dezvoltării, până la remedierea situației pe calea instanțelor. Totodată, băncile de locuințe nu mai au voie să mai încheie noi contracte de economisire-creditare, până se remediază situația din punct de vedere juridic.
La nivel național se estimează că s-ar fi ajuns la aproximativ 700.000 de persoane care au folosit sistemul de economisire-creditare prin intermediul băncilor pentru locuințe, incluzându-i și pe minorii și bătrânii cu care băncile au încheiat contracte. Cristi Spulbăr, profesorul de la FEAA, a explicat că, în condițiile în care un copil merge la orice bancă să își deschidă un cont, cererea nu i se va accepta, pentru că este minor, în schimb băncile specializate au încheiat contracte de economisire-creditare pe numele unor copii „pentru că legea le permite. Legea spune că orice cetățean poate încheia contracte de economisire-creditare, deci și minorii, asistați de un adult, dar și persoanele trecute de 65 de ani, care tot cetățeni ai țării sunt. (…) Nu am văzut raportul Curții de Conturi, dar legea nu interzicea să se încheie astfel de contracte cu orice cetățeni, indiferent de vârstă“.
Băncile au contestat în instanță raportul de control al Curții de Conturi
Băncile de locuințe au atacat în instanță cele constatate de Curtea de Conturi, invocând că nu au încălcat legea. La începutul lunii martie, una dintre băncile de locuințe a câștigat la Curtea de Apel București împotriva Curții de Conturi, însă decizia instanței nu este definitivă. Printr-un comunicat de presă transmis GdS, banca respectivă a precizat că sentința Curții de Apel București a fost explicată prin faptul că „legislația actuală nu obligă la justificarea utilizării pentru domeniul locativ pe clienții care au economisit minimum cinci ani, iar creditarea în sistemul colectiv al economisirii-creditării este numai o opțiune a clientului, nu o obligativitate, precum și în legătură cu faptul că persoanele fizice minore ori cele în vârstă de peste 65 de ani sunt eligibile să primească prima de stat“.
Normele metodologice de aplicare a OUG 99/2006, res-pectiv Ordinul de ministru nr. 509/2009, prevăd, la articolul 3: „(1) Clientul băncii de economisire și creditare în domeniul locativ va beneficia anual de prima de stat, cu condiția să fi încheiat un contract de economisire-creditare pentru o durată de minimum 5 (cinci) ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite, precum și să nu se fi efectuat de către banca de economisire și creditare în domeniul locativ, la solicitarea clientului, restituiri totale sau parțiale din sumele economisite, înainte de expirarea termenului de economisire“.
Sfat pentru deponenții la băncile de locuințe: „Nu vă panicați!“
Profesorul Cristi Spulbăr anticipează că este o chestiune de timp până când lucrurile se vor rezolva, în ceea ce privește contractele de economisire-creditare deja existente și în ceea ce privește plata primelor de la stat blocate în prezent. În esență, persoanele care au economisit în acest sistem, prin băncile de locuințe, sunt sfătuite să nu se panicheze și să nu dea buzna să își retragă economiile înainte de termenul de cinci ani prevăzut de lege, pe motiv că „pierderile ar fi și mai mari pentru acei deponenți, pentru că nu vor mai încasa nici prima de la stat, iar retragerile de bani ar presupune costuri“. În plus, profesorul universitar a lăsat să se înțeleagă că momentele în care se creează panică, iar multe persoane își retrag economiile deodată dintr-o bancă, ar conduce la dezechilibrarea acelei bănci. „Eu cred că în câteva luni se va debloca situația“, a mai precizat profesorul universitar, la emisiunea „Economia Sudului“.
Legislația privind contractele de economisire-creditare se modifică în parlament
În parlament se discută modificarea legislației privind comisioanele de economisire-creditare, dar aceste modificări se vor adopta la contractele noi. O primă formă a actului normativ modificat a trecut de Senat, dar „în forma adoptată de Senat s-a modificat doar procentul primei de la stat, care scade de la 25% din suma economisită la 20%. Însă nu se elucidează dacă au voie de acum încolo băncile specializate să încheie contracte pe numele minorilor sau al persoanelor în vârstă, și nici ne se precizează dacă sunt obligați beneficiarii primei de la stat să ia credite pentru locuințe după ce încasează primele de la stat. Poate că aceste aspecte le va reglementa Camera Deputaților, pentru a nu mai apărea situații ca aceasta cu blocaje“, a menționat Spulbăr.
