România va avea un an agricol mai greu, deşi zăpada căzută în această iarnă a contribuit la refacerea rezervei de umiditate din sol, dacă spre finele lunii aprilie şi în luna mai nu vor exista precipitaţii, a atras atenţia, ieri, în cadrul unui forum de specialitate, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu.
„Fără acest strat de zăpadă căzut în iarnă, după părerea mea, producţia agricolă era compromisă total. Faptul că a fost acest strat de zăpadă, din punct de vedere pedologic, mai avem o şansă. Problema este ce facem atunci când ni se solicită să spunem dacă este secetă sau inundaţii. Încerc o argumentaţie logică. În ianuarie şi februarie am avut cantităţi mari de precipitaţii, mai mari decât normele. În martie, stăm foarte rău, cu precipitaţii de sub 10 l/mp. Mai sunt câteva zile şi precipitaţiile vor fi slabe şi nu vom depăşi 10 l/mp. Răspunsul meu la întrebarea dacă va fi secetă în România este că, dacă la sfârşitul lunii aprilie şi în luna mai nu plouă va fi un an mai greu decât în 2007. Dacă luna aprilie nu va semăna cu martie din punct de vedere al precipitaţiilor, putem spune că vom avea un an agricol bun, nu foarte bun, pentru că deja se ştie că rapiţa este compromisă“, a explicat Sandu.
Potrivit şefului ANM, în ceea ce priveşte prognoza pe următoarele trei luni, cantităţile de precipitaţii din România vor fi apropiate de normele climatologice, însă acest lucru nu exclude seceta. „Ce ne spun prognozele pe trei luni? Cantităţile de precipitaţii pe România vor fi apropiate de normele climatologice. Dacă se realizează aceste prognoze, din punct de vedere pedologic, avem o şansă. În momentul de faţă, stratul de zăpadă a refăcut rezerva de umiditate în sol şi nu stăm rău. Problema mea este seceta hidrologică şi aceasta nu va putea fi eliminată. Dunărea va creşte în perioada următoare până pe la 5.000 mc/s, dar tot sub norma multianuală a lunii martie. Situaţia este atât de grea încât este posibil să avem şi inundaţii, şi secetă. Acea cantitate de precipitaţii de 60 l/mp, care ar fi suficientă pentru rezerva de umiditate, poate să cadă într-o zi. În ziua respectivă vom avea inundaţii şi în restul lunii secetă. Vor fi inundaţii? Când Administraţia Naţională de Meteorologie va emite o avertizare de precipitaţii de peste 30 l /mp, în acele zile în zonele de munte şi de deal pot apărea inundaţii. Fără acele precipitaţii, numai stratul de zăpadă nu poate produce aşa ceva. Vom exprima un punct de vedere la sfârșitul lunii aprilie, pe această temă“, a menţionat Ion Sandu.
Acesta a adăugat că în următoarele două săptămâni, temperaturile vor fi în limitele normale, iar precipitaţiile nu vor fi însemnate. „Prognoza pe două săptămâni ne arată că temperatura maximă va fi de peste 10 grade şi minima de zero grade. Nu vor fi precipitaţii însemnate. Vremea se va menţine caldă pentru această perioadă. Vor fi ploi slabe, mai ales în estul ţării şi la munte, şi în zonele de deal, cu probabilitate mai mare între 25 şi 27 martie“, a afirmat directorul general al ANM.
Precipitaţiile din următoarele două-trei săptămâni vor fi slabe cantitativ
Precipitaţiile pe care le aşteptăm în următoarele două-trei săptămâni vor fi slabe cantitativ, iar temperaturile vor fi ridicate pentru această perioadă a anului, a declarat, ieri, Florinela Georgescu, directorul Centrului de Prognoză al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
„Paştele este peste aproape o lună, pe 15 aprilie, iar o prognoză cu anticipaţie atât de mare nu se poate face cu speranţa unui mare grad de realizare. Deocamdată, vă pot spune că vremea se menţine cu valori termice ridicate pentru această perioadă a anului, deşi există o uşoară tendinţă de răcire în următoarele două săptămâni, astfel încât să începem luna aprilie cu temperaturi uşor peste normalul acestei perioade. Asta presupune că în zonele montane, cel puţin pe parcursul nopţilor, se vor înregistra valori termice apropiate de limita îngheţului, deci nu excludem posibilitatea ca acolo, trecător, precipitaţiile să mai fie sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Toate precipitaţiile pe care le aşteptăm în următoarele două, chiar trei săptămâni vor fi slabe cantitativ“, a afirmat Georgescu.
Aceasta a adăugat, totodată, că sunt şanse ca iarna să-şi mai facă simţită prezenţa până la finele lunii martie şi prima parte a lunii aprilie.
„Până atunci, tot statistic vorbind, luna martie şi prima parte a lunii aprilie reprezintă o perioadă în care uneori iarna îşi mai face simţită prezenţa. Sigur că nu mai are forţă, dar este perioada de vreme capricioasă. De aceea, şi dificultatea de a face o prognoză meteorologică cu speranţa unui grad mare de realizare, pe o perioadă mai lungă de timp“, a spus Florinela Georgescu.
În ceea ce priveşte estimările pentru aprilie-mai, specialistul ANM a menţionat că mediile temperaturilor vor ajunge în jurul valorii de 15 grade Celsius şi mai scăzute în zonele de deal şi de munte. „Pentru lunile aprilie şi mai, estimările sezoniere nu indică apariţia unor intervale de durată mare nici cu precipitaţii abundente, nici cu temperaturi peste sau sub normele climatologice. Spre sfârşitul lunii aprilie – luna mai, mediile vor urca undeva spre 15 grade Celsius pentru zonele de câmpie şi, normal, mai scăzute pentru deal şi munte. Nu excludem, însă, apariţia unor temperaturi aproape de vară pentru că, de regulă, sau de multe ori, se întâmplă, mai ales după jumătatea lunii mai, să apară episoade cu maxime spre 30 de grade Celsius“, a explicat Florinela Georgescu.
AGERPRES
