11 miliarde de lei, sume provenite din privatizări, au fost folosite pentru acoperirea deficitelor din Trezorerie, potrivit concluziilor prezentate de Curtea de Conturi în raportul pe 2008. În ceea ce priveşte sumele utilizate efectiv pentru investiţii din FND, circa 500 de milioane de lei, Curtea de Conturi a sesizat o serie de nereguli şi prejudicii.
FND a fost înfiinţat în 2006, fiind alimentat cu 11 miliarde de lei din privatizarea BCR şi alte privatizări. Potrivit OUG nr. 113/2006, aceşti bani trebuia să fie folosiţi pentru investiţii. Acesta a fost scopul principal al înfiinţării fondului. Numai din privatizarea BCR au intrat în contul statului 2,25 miliarde de euro. Câţi bani au fost utilizaţi efectiv pentru investiţii? Raportul Curţii de Conturi arată clar: 504 milioane de lei. Aceasta este suma cheltuită, însă în bugetul de stat au fost prevăzute 700 de milioane de lei în perioada 2007-2008. Potrivit Ministerului Finanţelor, în 2009 nu a fost cheltuit nici un ban din FND.
Înfiinţarea Fondului Na-ţional de Dezvoltare (FND) a fost urmată de un mod de aplicare restrâns, temporizat şi ezitant, care a vizat mai degrabă prezervarea disponibilităţilor din privatizare, gestionate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), decât introducerea lor în circuitul investiţional, susţin auditorii financiari.
Pe scurt, banii care ar fi trebuit să ajungă în investiţii nu mai există, fiind folosiţi pentru acoperirea deficitului. În 2008, a fost utilizată suma de 8,5 miliarde de lei, iar în 2007, suma de 2,6 miliarde de lei, totalul fiind de 11,1 miliarde de lei. Fondul Naţional de Dezvoltare trebuie reîntregit pentru ca acea sumă să poată fi utilizată pentru lucrări de infrastructură. Persoana care a gestionat fondul în perioada 2007-2008, Varujan Vosganian, susţine că sumele au fost utilizate temporar, iar fondul poate fi refăcut prin emiterea unor titluri de stat. „Să mă lase Băsescu o lună la Ministerul Finanţelor şi o să reîntregesc fondul“, este răspunsul lui Vosganian la o întrebare adresată de HotNews.ro. Rămâne în continuare întrebarea: Unde au ajuns cele 11 miliarde de lei?
Emil Boc: Banii din FND au fost cheltuiţi pe prime şi pe cadouri electorale
Atitudinea actualului guvern faţă de modul în care au fost utilizate sumele este mai degrabă pasivă. Din când în când iese premierul Emil Boc şi mai aminteşte de acei bani, fără a întreprinde însă ceva concret. Ultima oară a vorbit de sumele din FND în urmă cu câteva zile, în cadrul unei vizite în judeţul Timiş. „Noi am luat 3,6 miliarde de euro până acum, Guvernul României, de la FMI şi Comisia Europeană. Dacă aveam banii în Fondul Naţional de Dezvoltare, de unde i-a cheltuit guvernul liberal, România nu ar fi avut nevoie de acord de împrumut pentru finanţarea deficitului. Dar când am avut creştere economică de 5, de 8%, am lăsat deficit de 5,2%. Ne-am finanţat deficitul de unde? Nu din împrumut extern, ci păpând banii de la privatizarea BCR-ului şi a altor privatizări. Banii aceia din Fondul de dezvoltare, patru miliarde şi ceva de euro, în loc să fie trimişi la investiţii, unde le era locul, că de aceea am făcut privatizări, i-a cheltuit guvernul liberal pe bonusuri, prime şi pe cadouri electorale“, a spus Boc.
Raportul Curţii de Conturi confirmă că prin legile bugetare anuale au fost stabilite pentru FND valori modeste şi ponderi nesemnificative faţă de valoarea totală în „echivalent lei“ a disponibilităţilor din privatizare: 5,1% la începutul anului 2007, respectiv 0,9% în 2008.
În ceea ce priveşte utilizarea efectivă a banilor din FND, raportul Curţii de Conturi ridică mai multe semne de întrebare. Potrivit raportului, nu a existat suficientă preocupare pentru efectuarea, la nivelul guvernului, a unor analize şi evaluări periodice de tip feed-back asupra modului de derulare a finanţărilor din FND şi de implementare a proiectelor finanţate. Raportul mai arată că nu există argumente pertinente care să certifice că proiectele pentru care au fost repartizate sume din FND au fost cu adevărat prioritare.
Curtea de Conturi a constatat şi unele disfuncţionalităţi, pornind de la Ministerul Finanţelor şi până la beneficiarii banilor.
Disfuncţionalităţi şi nereguli
La Ministerul Finanţelor Publice:
• nu au fost stabilite nici procedura şi nici criteriile de fundamentare, de către MFP, a nivelului FND propus în bugetul de stat;
• au fost acceptate, ca economii binevenite la FND, atât renunţările ordonatorilor principali de credite, cât şi sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului, fără a fi cerute explicaţii referitoare la cauze, fără o analiză serioasă şi fără a informa guvernul;
• nu au fost solicitate ordonatorilor principali de credite prezentarea, conform legii, de propuneri de alocări de sume din FND, în vederea cuprinderii acestora în proiectul bugetului de stat.
La ministerele beneficiare de sume repartizate din FND:
• nu a fost constituit prin dispoziţie a ministrului, la nivelul fiecărui minister, cu excepţia Ministerului Culturii şi Cultelor, grupul de lucru pentru elaborarea notelor de fundamentare şi a proiectelor hotărârilor de guvern;
• propunerile de proiecte nu au fost rezultatul unei selecţii bazate pe proceduri interne şi criterii de eligibilitate, la fel şi introducerea la finanţare a unor proiecte propuse de entităţi exterioare ministerelor şi stabilirea cuantumurilor individuale de finanţare pe fiecare obiectiv şi entitate în parte (excepţie a făcut numai programul derulat de Ministerul Culturii şi Cultelor);
• nerealizarea programelor finanţate, precum şi neutilizarea sumelor din FND au avut drept cauză principală atât fundamentările nerealiste, cât şi capacitatea tehnico-organizaţională insuficientă a unor entităţi beneficiare, de regulă primării.
La entităţile teritoriale:
• au fost constatate unele abateri de la legalitate şi regularitate, suma totală a prejudiciilor estimate fiind de 20,3 milioane de lei, reprezentând 3,9% din FND repartizat, în perioada 2007-2008, entităţilor din eşantionul auditat;
• abaterile de la legalitate se referă la plăţi nelegale sau nejustificat efectuate pentru lucrări de construcţii-montaj, la neconstituirea garanţiilor de bună execuţie, la aplicarea prevederilor legale privind achiziţiile publice;
• în două cazuri, actele de control au fost transmise organelor de urmărire penală, deoarece s-au constatat fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale.
La autorităţile administraţiei publice locale:
• sumele solicitate de primării nu au avut un grad suficient de certitudine, deoarece nu au fost fundamentate pe date certe din evidenţa lor;
• au existat cazuri în care sumele primite din FND au fost utilizate şi pentru efectuarea altor cheltuieli legate de proiecte, dar care trebuia suportate din alte fonduri;
• nu întotdeauna primăriile au ţinut o evidenţă financiar-contabilă distinctă pentru sumele primite şi utilizate din FND.
Concluzia generală a auditului este că, de regulă, interesul manifestat de primării, în faza de solicitare a finanţării, s-a bazat mai mult pe dorinţa de a obţine gratuit fonduri suplimentare de la buget, decât pe locul ocupat de programele respective printre priorităţile reale de la nivel local.
