Din cauza ratelor bancare tot mai umflate la credite, companiile se trezesc că le-a crescut impozitul pe venit datorat statului. Această anomalie este posibilă pentru că legislaţia prevede că nu sunt deductibile fiscal cheltuielile cu dobânda dacă gradul de îndatorare al firmei este mare.
Companiile doljene care au contractat credite bancare pe o perioadă mai mare de un an şi s-au ales cu dobânzi uriaşe în ultimul timp riscă să plătească şi impozitul pe venit mai mare decât de obicei. Fiscul nu ia în calcul cheltuiala cu dobânda în anumite situaţii, deci nu pot fi diminuate veniturile firmei cu banii care pleacă spre bănci. Pe scurt, societăţile se aleg şi cu dobândă mare, şi cu impozit mai mare de plată către stat.
Oficialii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj susţin că, potrivit Codului Fiscal, dacă gradul de îndatorare al firmei este mai mare decât cifra 3, atunci cheltuiala cu dobânda nu este deductibilă fiscal. În această situaţie, nici pierderea rezultată din diferenţa de curs valutar nu este deductibilă fiscal. Încă un motiv să-i crească impozitul pe venit, pentru că încă o cheltuială (cu diferenţa de curs valutar) nu se scade din veniturile impozabile. Compania a pierdut astfel de trei ori dacă are un credit pe o perioadă mai mare de un an şi acesta este în valută: i-a crescut rata bancară, s-a mărit cotaţia euro şi a dolarului în raport cu leul şi s-a majorat şi impozitul către stat. Totul depinde de cât de îndatorată este societatea. Şi, cu cât este mai îndatorată, cu atât va deveni şi mai îndatorată, pentru că nu i se diminuează venitul impozabil, deci îi creşte impozitul. Detaliile sunt prezentate de Codul Fiscal, la art. 23.
Gradul de îndatorare creşte masa impozitată
Gradul de îndatorare se evidenţiază ca raport între capitalurile împrumutate şi cele proprii ale firmei. El se calculează ca medie a sumelor de la începutul anului şi până la finalul perioadei pe care s-a contractat creditul şi se raportează la capitalurile proprii. Se iau în calcul numai creditele care au o perioadă de rambursare de peste un an. „Dacă gradul de îndatorare este mai mare decât 3, atunci cheltuiala cu dobânda şi pierderea din diferenţa de curs valutar nu sunt deductibile fiscal. Ele se raportează până la deductibilitatea lor, dar impactul este acela că firmei îi creşte masa impozabilă, profitul impozabil“, a precizat directorul executiv adjunct al DGFP Dolj, Alexandru Barcan.
Firmele pot evita birul prin linia de credit
Dacă, în cazul creditelor bancare, companiile îşi pot negocia cu bancherii dobânzile şi comisioanele, în cazul impozitului datorat statului nu există loc de discuţii. Ce reiese din înregistrările contabile trebuie plătit la Fisc. Firmele pot însă să evite nedeductibilitatea cheltuielii cu dobânda dacă se împrumută pe termen scurt. Dacă societatea ia un credit mai mic, atunci acesta trebuie contractat pe o perioadă de până la un an. În acest caz, cheltuiala cu dobânda se deduce fiscal, deci scad veniturile impozabile cu dobânda şi impozitul de plată devine cel real. Altă modalitate şi mai bună de a evita legal creşterea impozitului pe venit este ca firma să-şi deschidă o linie de credit, dar pe o perioadă de până la 12 luni. Avantajele liniei de credit sunt şi de altă natură (de finanţare rapidă a afacerii), nu neapărat numai de natură fiscală.
