Craiova, Bucuresti, Timisoara, Constanta, Iasi, Cluj-Napoca, Brasov si Galati sunt vazute intr-un studiu de specialitate ca orase care pot atrage fonduri structurale UE prin crearea zonelor metropolitane. Functionarea acestor entitati se afla pe masa de lucru a parlamentului.
Reprezentantii Agentiei de Dezvoltare Regionala (ADR) 4 Sud-Vest Oltenia au participat, in cursul saptamânii trecute, la o intâlnire organizata de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), in legatura cu proiectul de lege privind organizarea si functionarea zonelor metropolitane. Potrivit unui studiu realizat de specialisti in domeniu, Craiova este unul din cele opt orase din România care isi vor putea infiinta zone de dezvoltare metropolitana, pentru a putea atrage fondurile structurale puse la dispozitie de UE din 2007. „Proiectul privind zonele metropolitane este propus de MTCT. Legea in domeniu a fost gândita intr-un context legat de infrastructura de transport finantata cu fonduri europene. Asa dupa cum am vazut in plansele prezentate de specialistii din cadrul ministerului, regiunea Oltenia va fi strabatuta de o ramura a Coridorului IV Pan-European“, a precizat Marilena Bogheanu, directorul ADR 4 Sud-Vest Oltenia. Potrivit unui raport al Comisiei pentru Administratie Publica din cadrul Camerei Deputatilor, initiativa legislativa isi propune sa asigure fundamentul juridic necesar constituirii zonelor metropolitane printr-un parteneriat voluntar al localitatilor interesate, entitatea urmând sa aiba personalitate juridica.
Bania, in a doua categorie valorica
Potrivit amendamentelor propuse spre adoptare de catre comisia de administratie publica, zonele metropolitane pot fi constituite intre un municipiu de rang 0 sau rang I si localitati urbane si rurale aflate in vecinatatea acestora, având relatii de colaborare si cooperare economica si sociala. De asemenea, numarul locuitorilor din zona metropolitana nu poate fi mai mic de 300.000. Cu privire la acest amendament, exista mai multe dispute. Localitatile mai mici, chiar resedinta de judet, vor ramâne in urma din punct de vedere economic daca nu vor putea infiinta, legal, astfel de structuri, pentru a atrage fonduri structurale. Interesant este ca, potrivit initiativei legislative, zonele metropolitane nu sunt considerate unitati administrativ-teritoriale.
Spre exemplu, in cazul Craiovei, exista de mai mult timp intentia de a se crea o zona metropolitana, insa aceasta era vazuta ca o expansiune a orasului, care urma sa inghita localitatile vecine inclusiv din punct de vedere administrativ. Potrivit studiului, in România exista mai multi poli de dezvoltare economica, identificati in doua mari categorii. Patru orase sunt grupate intr-o prima categorie de „metropole europene incluse in reteaua continentala“: Bucuresti, Timisoara, Constanta si Iasi. Urmeaza polii transnationali sau nationali: Cluj-Napoca, Brasov, Galati si Craiova.
Asadar, Craiova este vazuta in a doua categorie de metropole a tarii, cu posibilitati interesante de dezvoltare economica din 2007. Ramâne ca, dupa ce legea va fi votata, administratiile locale sa puna osul la treaba si sa aduca investitori si fonduri europene pentru cetateni.
