Întrebări de genul ”care sunt cele mai bune cărți”, ”care sunt cei mai buni scriitori” sau ”care sunt cărțile tale preferate” au fascinat și continuă să fascineze generații de cititori.
Fiecare are o listă de lecturi preferate (și argumente în a le susține), numai că gusturile sunt atât de diverse… Și e bine că este așa.
Dacă întrebăm critica, printre cărțile cel mai des nominalizate la topul celor mai bune realizări întâlnim opere ca ”Maestrul și Margareta”, de Mihail Bulgakov, ”Crimă și pedeapsă”, de Fiodor Dostoievski, ”Faust”, de J.W. Goethe, ”Lupul de stepă”, de Hermann Hesse, ”1984”, de George Orwell, ”Procesul”, de Franz Kafka, precum și multe altele (îndeobște clasice).
Dacă întrebăm jurnaliștii sau cititorii, aria se extinde și mai mult.
Ca punct de plecare pentru acest material am ales topul alcătuit recent de publicația franceză de cultură Télérama. Este vorba despre topul celor mai bune 50 de cărți scrise vreodată, alcătuit pe baza voturilor cititorilor revistei.
Lăsându-vă să-l consultați în totalitate urmând link-ul de mai sus, ne vom opri asupra unor alegeri care ni s-au părut interesante.
– Din literatura antică, găsim o singură lucrare: Antigona, de Sofocle (locul 27)
– Din literatura horror, întâlnim două titluri: Frankenstein, de Mary Shelley (locul 35) și Dracula, de Bram Stoker (locul 37).
– Dintre cărțile cel mai des menționate de critică, găsim ”1984”, de George Orwell (locul 1), ”Un veac de singurătate”, de Gabriel Garcia Marquez (locul 9), ”Crimă și pedeapsă”, de Fiodor Dostoievski (locul 19), ”Procesul”, de Franz Kafka (locul 21), ”Bătrânul și marea”, de Ernest Hemingway (locul 43).
– Dintre lucrările autorilor care nu sunt din Franța, rețin atenția ”Numele trandafirului”, de Umberto Eco (locul 12), ”Fructele mâniei”, de John Steinbeck (locul 14), ”Insuportabila ușurătate de a fi” de Milan Kundera, locul 16), ”Cartea neliniștirii”, de Fernando Pessoa (locul 26), ”Lolita”, de Vladimir Nabokov (locul 45).
– Literatura de anticipație este prezentă în top cu două titluri: ”Dune”, de Frank Herbert (locul 18) și ”Fahrenheit 451”, de Ray Bradbury (locul 41).
– Literatura modernă este reprezentată de cărți precum ”Stăpânul inelelor”, de J.R.R. Tolkien (locul 10), ”Cronicile Narniei”, de C.S. Lewis (locul 50).
Desigur, topul menționat nu are pretenția de a fi nici perfect, nici exhaustiv, dar reflectă preferințele cititorilor dintr-o țară în care cultura se situează pe un loc fruntaș.
Mai mult decât un reper real pentru cei care vor să afle care sunt cu adevărat cele mai bune cărți ale tuturor timpurilor, această inedită ierarhie ar putea să le fie de folos editorilor – într-o perioadă în care lectura tinde să fie detronată de Internet, jocuri video și în general de mediul virtual -, pentru a ști ce cărți încă mai au succes la public.
De remarcat preferința zdrobitoare pentru clasici (nu mă așteptam!), dar și cea pentru lucrările autorilor francezi (20 de titluri din 50!).
Cel mai important este că se citește, cartea se caută, iar interesul pentru lectură rămâne la cote ridicate, indiferent de impactul ”revoluției IT”.
Firește că frapează absența din top a unor romane precum ”Maestrul și Margareta”, ”Lupul de stepă”, ”Frații Karamazov” sau insuficienta reprezentare a autorilor sud-americani (Cortazar, Vargas Llosa și Borges lipsesc cu desăvârșire, iar Marquez este prezent cu o singură lucrare), dar niciun top nu este perfect (cu atât mai mult în contextul în care nici lista laureaților la Premiul Nobel pentru literatură nu este, n.n.).
O tentativă la fel de îndrăzneață a fost cea de a alcătui un top 100 al celor mai mari scriitori ai lumii. De data aceasta, încercarea îi aparține autorului și criticului american Daniel S. Burt, în volumul intitulat ”100 cei mai mari scriitori ai lumii”, apărut și la noi, la Editura Orizonturi.
Desigur, nici această listă nu este perfectă sau exhaustivă.
Chiar autorul scrie în Introducere: ”Alcătuirea unei liste a celor mai influenți literați ai tuturor timpurilor este, fără îndoială, o sarcină riscantă (…) M-am simțit totuși tentat să mă angajez într-o întreprindere oarecum hazardată, întrucât studiul literaturii a fost lăsat în seama specialiștilor care nu se aventurează decât rareori dincolo de domeniul lor de studiu. (…) Ce anume îi conferă măreție unui literat? Cum poate fi măsurată și comparată această grandoare?”.
Dincolo de faptul că lucrarea își atinge, în bună măsură, scopul, reliefând portretele unora dintre cei mai importanți scriitori ai lumii, notăm cu bucurie prezența în acest top inedit a șase scriitori români: Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Panait Istrati, Lucian Blaga, Mircea Eliade și Eugen Ionescu (o recunoaștere reală a valorii unor mari literați români, care nu poate decât să ne onoreze. Personal, l-aș fi văzut acolo și pe Liviu Rebreanu, dar în rest e o alegere corectă).
Topuri și liste, mai mult sau mai puțin cuprinzătoare și obiective, se vor face întotdeauna. De altfel, este aproape imposibil să nu fii subiectiv când alcătuiești astfel de ”clasamente”, fiindcă valoarea unui literat sau a unei cărți nu se poate stabili cu exactitatea cu care o faci în cazul unui om de știință (chiar și acolo există controverse!). Și sunt inițiative lăudabile.
Cel mai important este că se menține treaz interesul în jurul subiectului, că arta scrisă nu va pieri, indiferent că vorbim despre clasici sau despre moderni, despre carte tipărită sau în format electronic.
Autor Mihai Gîndu
